Ţara noastră are unul dintre cele mai învechite parcuri auto din întreaga Europă. Din varii motive, pornind de la sentimentalism şi ajungând, cel mai frecvent, până la sărăcie, românul se desparte cu greu de maşina ce l-a slujit chiar şi 20 de ani. Iar aceste rable, care în ţările civilizate ajung la gunoi, sunt în nenumărate cazuri folosite pentru a trage ţeapă. Vom scăpa oare vreodată de ele? Indiferent că vă aflaţi într-un mare oraş al României, precum Constanţa sau Bucureşti, ori într-un sătuc uitat de lume, prin Carpaţi sau Bărăgan, la o simplă privire pe şosea, veţi remarca o prezenţă masivă a rablelor. Sunt maşini epuizate fizic şi moral, ajunse la capătul puterilor şi devenite reale pericole pentru participanţii la trafic.
Statul încearcă, prin diverse metode, să-i determine pe români să renunţe la epavele pe patru roţi şi să opteze, mai nou, pentru automobile electrice, nepoluante, prietenoase cu mediul. Programele Rabla şi Rabla Plus şi-au demonstrat eficienţa, s-au mai implicat şi administraţiile locale, oferind cei 3.000 de lei pentru o casare fără condiţionare, dar hârburi încă mai există. Pentru unele dintre ele, cele folosite de ţepari, sfârşitul este aproape.
RAR Auto Pass, în linie dreaptă
La sfârşitul acestei luni, aplicaţia RAR Auto Pass va fi gata din punct de vedere al platformei digitale şi va fi distribuită către toate entităţile care vor completa în aceasta datele necesare eliberării certificatului RAR Auto Pass, însă va fi nevoie de o perioadă-tampon, de şase luni, pentru a fi colectate suficiente date astfel încât imaginea de ansamblu asupra unui vehicul să fie cât mai relevantă.
Astfel, începând cu 1 decembrie 2024, Registrul Auto Român va elibera acest document persoanelor care vând un autovehicul, iar acesta va fi oferit cumpărătorului în momentul tranzacţiei. RAR Auto Pass va conţine informaţii esenţiale despre istoricul kilometrajului, dar şi despre istoricul de accidente care au afectat sistemele de siguranţă ale autovehiculului.
„Este un lucru foarte bun, acest sistem ar fi trebuit de mult implementat. Sigur, pe noi, cei care vindem maşini noi, acest lucru ne avantajează în mod direct, dar principalii beneficiari sunt oamenii de rând, păcăliţi adeseori de samsari. Maşini cu peste jumătate de milion de kilometri la bord erau prezentate drept oferte speciale, puţin rulate, 95.000 de kilometri, de obicei de un medic sau un pensionar. Acum, în cele din urmă, statul vine şi oferă un instrument protector”, a declarat, pentru „Cuget Liber”, Elena P., consilier vânzări auto.
Se găsesc mereu soluţii!
Tot în această primăvară, pe la începutul lunii martie, s-a vehiculat o ştire despre interzicerea reparaţiilor elementelor de siguranţă ale autovehiculelor mai vechi de 15 ani.
„Regulamentul propus include o definiţie a modului în care autorităţile ar decide dacă o maşină defectă mai poate fi reparată. Scopul definiţiilor este de a pune capăt unui anumit tip de fraudă. În fiecare an, aproape patru milioane de maşini vechi dispar din statisticile statelor membre ale UE. Multe sunt exportate ilegal şi vândute ca maşini rulate, deşi de fapt nu mai sunt utilizabile”, au explicat reprezentanţii Comisiei Europene în România.
Chiar şi în situaţia, neconcretizată, de a adopta o asemenea măsură dură, românul, graţie inventivităţii sale, ar fi găsit cu siguranţă o „portiţă” de scăpare.
„Noi, mecanicii, din asta ne câştigăm existenţa, reparând şi iar reparând motoare, dar, cu toate acestea, suntem perfect de acord că trebuie luate măsuri pentru a elimina rablele din trafic. Punctual, s-ar fi găsit soluţii. Omul venea să îşi facă, de exemplu, o reparaţie la caseta de direcţie, service-ul îşi încasa banii, iar în factură ar fi trecut o altă operaţiune, de genul înlocuit pompă de apă. Este, practic, imposibil să ţii sub strictă observaţie toate atelierele auto din România”, a declarat, pentru „Cuget Liber”, Aurelian I., un mecanic auto din Constanţa cu peste 25 de ani experienţă.
