Flota comercială a României, acum 20 de ani (II)

În urmă cu 20 de ani, viața pe multe din navele românești era un coșmar pentru echipaje. În cele ce urmează, vă prezentăm câteva din articolele publicate în ziarul nostru, la acea vreme.

Viață grea pe nava "Câmpulung"

După 50 de zile de voiaj internațional, echipajului navei "Câmpulung", aflată în exploatarea Companiei de navigație Alexandros Dyron, nu i s-au plătit decât drepturile bănești pe 15 zile. Compania a promis că restul banilor îi va da în portul Constanța, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat, deși nava se află pe picior de plecare și o parte din echipaj a fost schimbat. La solicitarea patronatului, Sindicatul Liber al Navigatorilor a trimis o comisie pentru a investiga o reclamație a acestuia, referitoare la neprofesionalismul lucrătorilor care au efectuat reparații la motorul principal.

Spre surprinderea sa, comisia sindicală a constatat că șeful mecanic era un pensionar în vârstă de... 70 ani! Mai mult, s-a constatat că patronatul manifestă o preocupare scăzută pentru condițiile de viață ale echipajului, cabinele fiind necorespun­zătoare, cu mobilierul în stare proastă, instalațiile sanitare fiind deteriorate. Pe navă lipsesc mașinile de spălat și cambuza. În locul acesteia din urmă există o singură ladă frigorifică. Cât despre posibilitățile de recreere, acestea se reduc la un televizor alb-negru... stricat. SLN și-a anunțat intenția de a informa organele sanitare despre situația de pe nava "Câmpulung".

27.09.1996

O firmă americană încearcă să tragă o țeapă de 69.000 de dolari echipajului de pe "Alba"

Nava "Alba" a rămas imobilizată în portul Coosbay (SUA), cu 740 tone de cherestea la bord. Echipajul refuză să descarce marfa deoarece nu a fost plătit pe ultimele patru luni. Un număr de 11 membri ai echipajului care urmează să fie repatriați au de primit 50.000 dolari. Cei ce vor rămâne la bord ar trebui să primească 19.000 dolari, respectiv 50% din drepturile în valută ce li se cuvin. Nava aparține Campaniei de navigație Alba Shipping și a fost închiriată, într-un contract de time charter, firmei American Shipping Lines Inc., din SUA.

Voiajul a început în data de 3 aprilie 1996, din portul Constanța. Au fost străbătute mări și oceane, s-a ancorat, pe rând, în porturile Gloucester, Houston, Panama, Manzanillo, Coosbay. Pe tot traseul, firma americană le-a plătit navigatorilor români, cu târâita, câțiva parai acolo, să le scoată ochii. Mai mult, când s-a văzut cu marfa în portul de destinație, aceasta nu a mai asigurat nici alimentele în valoarea stabilită prin contract. Astfel că echipajul s-a decis să oprească operațiunile de descărcare, neîncredințându-se în jurămintele firmei americane că își va primi drepturile bănești după ce marfa e pusă pe uscat.

Navigatorii români și-au dat seama că vor fi trași pe sfoară. Dacă American Shipping Lines își vede sacii în căruță, o șterge și ei nu mai au de la cine să ceară banii. Echipajul s-a adresat ITF, iar acesta a anunțat Sindicatul Liber al Navigatorilor. Împreună cu Alba Shipping, SLN a început să facă presiuni asupra americanilor, să plătească, în caz contrar urmând să se declanșeze conflictul de muncă la bord.

2.10.1996

A început cenzura corespondenței pe navele românești!

Nemulțumit de faptul că nu i s-au plătit drepturile bănești pe lunile iulie, august și septembrie 1996, motoristul Valentin Ciobanu, de pe nava "Nicorești", aflată în exploatarea firmei Carta Shipping, a vrut să uzeze de dreptul său constituțional la petiție. El a scris o plângere pe care a adresat-o armatorului Romline și Sindicatului Liber al Navigatorilor, solicitându-le sprijinul. Apoi, a apelat la Alexandru Panaitescu, comandantul navei, cerându-i permisiunea de a transmite radiograma.

Văzând despre ce este vorba, comandantul s-a opus, refuzând, totodată, să semneze că aprobă transmiterea petiției. Prin acest comportament, Panaitescu încalcă drepturile constituționale ale subordonaților săi, prevederile convențiilor internaționale semnate de statul nostru, prevederile contractului colectiv de muncă și legile nescrise ale marinăriei. În fapt, acțiunea sa reprezintă un act de reintroducere a cenzurii corespondenței pe nave.

Sindicatul Liber al Navigatorilor - care ne-a adus la cunoștință acest fapt, confirmat în scris de cinci colegi ai lui Valentin Ciobanu - are în evidența sa și alte situații similare. Printre ele se numără cel de pe una din navele firmei Alexandros Dyron, unde comandantul a semnat că refuză transmiterea unei radiograme a navigatorilor din subordine. Ulterior, respectivul comandant și-a cerut scuze, speriat de faptul că SLN intenționa să-l dea în judecată.

10.10.1996.