Modelul Duisburg! Acces direct la Portul Constanţa, prin Canalul Dunăre - Bucureşti

860
Modelul Duisburg! Acces direct la Portul Constanţa, prin Canalul Dunăre - Bucureşti - canale-1717339605.jpg

Articole de la același autor

Un mare proiect de anvergură, demarat în anii comunismului, dar abandonat după Revoluţia din 1989, are mari şanse de a fi reluat. Construcţia unui canal navigabil care să facă legătura între Dunăre şi Bucureşti va contribui nu numai la creşterea traficului de mărfuri, dar va avea şi un rol de apărare strategică a capitalei.

Camera de Comerţ şi Industrie a României (CCIR) susţine public demersul prim-ministrului Guvernului României, Marcel Ciolacu, de a relua construcţia Canalului navigabil Dunăre - Bucureşti, proiect cu un impact semnificativ asupra dezvoltării economiei naţionale, prin asigurarea unor fluxuri comerciale importante, precum şi prin crearea unui număr important de locuri de muncă.

Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile a anunţat, recent, că doreşte reluarea lucrărilor la amenajarea râurilor Argeş şi Dâmboviţa pentru a le face navigabile, fiind estimat ca noua reţea europeană de transport naval să realizeze o capacitate de transport de peste 24 milioane de tone pe an.

„Decizia prim-ministrului României, Marcel Ciolacu, de a finaliza construcţia Canalului navigabil Dunăre - Bucureşti poate reprezenta unul dintre cele mai importante proiecte pentru România, implicaţiile fiind majore atât din punct de vedere economic, cât şi social.

În Europa, avem ca model similar Portul Duisburg din Germania, cel mai mare port interior din lume şi cel mai important centru logistic din Europa Centrală. Întins pe o suprafaţă de 1.550 de hectare şi cu o capacitate de 4,3 milioane TEU, prin portul din Duisburg trec aproximativ 20 de mii de nave anual, care deservesc peste 30 de milioane de clienţi pe o rază de 150 de kilometri. Portul Duisburg asigură 1.600 de locuri de muncă.

Aceste precizări sunt necesare atât pentru a avea o imagine aproximativă a ceea ce ar însemna deschiderea canalului Dunăre - Bucureşti pentru economia românească, dar şi pentru cei care vor readuce în discuţie istoria acestui proiect nefinalizat.

Prin acest proiect, putem lega Bucureştiul de celelalte capitale şi oraşe importante din Europa, putem avea acces direct la Portul Constanţa, iar prin intermediul canalului Rhin - Main - Dunăre, se asigură deschiderea totală la reţeaua europeană de căi navigabile.

Nu în ultimul rând, trebuie avută în vedere şi compatibilitatea cu Green Deal care, astfel, devine o reală oportunitate pentru dezvoltarea transportului maritim şi fluvial din România, ştiindu-se faptul că acesta este mult mai puţin poluant decât transportul terestru, de exemplu”, a declarat preşedintele CCIR, constănţeaanul Mihai Daraban.

O idee din timpul regalităţii

Ideea construirii unui canal care să facă legătura între fluviul Dunărea şi capitala Bucureşti nu le aparţine comuniştilor, ci… regalităţii.

„Proiectul Canalului Dunăre - Bucureşti datează de pe vremea Regelui Carol I, fiind cel mai vechi proiect de ţară, acest obiectiv fiind considerat vital pentru dezvoltarea României. În momentul de faţă, se lucrează, se fac paşi mari pentru ca acest canal să devină realitate.

Valoarea totală a proiectului este de peste cinci miliarde de euro”, a declarat directorul general al Companiei Naţionale Administraţia Canalelor Navigabile (CN ACN) Constanţa SA, Florin Goidea.

Acesta a precizat că există unele probleme pe culoar, dar că sunt rezolvabile.

„Sunt suprafeţe de teren, de-a lungul canalului, unde există suprapuneri cu alte proiecte ale unităţilor administrativ-teritoriale. Sunt primării de comune care au inclus în proiectele lor terenurile de care canalul are nevoie pentru zonele de protecţie şi de siguranţă. Dar sunt convins că se vor găsi soluţii de rezolvare a acestor probleme”, a explicat Florin Goidea. 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4001 secunde