Performanțele istorice și marile dureri ale portului Constanța (I)

Cea mai spectaculoasă transformare din ultimii 25 de ani este cea a sectorului cerealier. Pe măsură ce producțiile agricole, din România, Serbia și Ungaria au crescut, străvechiului siloz construit de inginerul Anghel Saligny în zona de nord a portului, cu capacitatea de 96.000 de tone, i s-au adăugat multe alte capacități de depozitare și operare a cerealelor: magazii și silozuri moderne.

În anul 2010, când portul Constanța avea o capacitatea totală de depozitare a grânelor de 926.600 tone, traficul total de cereale și plante tehnice a fost de 13.821.845 tone. În 2019, prin magaziile și silozurile portuare, a căror capacitate totală a urcat la 1.547.000 tone, s-au derulat 23.470.408 tone de cereale și semințe uleioase. De câțiva ani, portul Constanța se situează pe primul loc în Europa la traficul de cereale.

Un record istoric

În ultimii 30 de ani, traficul de mărfuri în porturile maritime românești a avut o evoluție crescătoare, cu excepția perioadelor de criză economică. De la 40,6 milioane tone, în 2004, a urcat la 50,5 milioane tone, în 2008. Apoi, pe fondul Marii Crize Economice Mondiale, s-a redus până la 38,9 milioane tone, în 2011. Odată cu încetarea crizei, fluxurile de marfă au crescut, astfel că, în 2019, porturile maritime românești au înregistrat recordul istoric de 66,603 milioane tone manipulate.

Totodată, poziția portului Constanța în UE s-a întărit, ponderea lui în traficul total derulat de primele 33 de porturi maritime comunitare a crescut de 1,93%, în 2010, la 2,28%, în 2019.

Model de urmat în zona Mării Negre

Începând din anul 2004, odată cu intrarea în exploatare a noului terminal de containere, portul Constanța a început să conteze pe piața transportului de mărfuri containerizate de la Marea Neagră. Iar în 2008, o domina autoritar, înregistrând un trafic de 1,38 milioane TEU. La acea vreme, portul românesc juca rolul de platformă de distribuție pentru porturile din regiune, în principal din Ucraina.

Constanța devenise un model de urmat pentru celelalte porturi, care s-au grăbit să investească în capacități de operare a containerelor, în creșterea adâncimilor, pentru a putea primi nave portcontainer de mare capacitate.

Din păcate, din cauza concurenței dure a porturilor din Ucraina, Rusia, Bulgaria și Georgia, dar și a neputinței autorităților din România de a asigura o infrastructură rutieră și feroviară rapidă pentru fluxurile de containere, portul Constanța și-a pierdut supremația, fiind nevoit să cedeze cote tot mai mari de piață. Cu toate acestea, în topul primelor cinci terminale de containere din regiune, terminalul DPWorld din portul Constanța se află, încă, pe primul loc.

Cu un trafic de 666.036 TEU, în anul 2019, Constanța n-a reușit să intre în Top 20 european după numărul containerelor manipulate.

Iar în 2020, primul an al pandemiei Covid-19, traficul de containere din portul Constanța a coborât la 643.725 TEU (containere standard).

x x x

Stimați cititori, 2021 este un an aniversar pentru noi, cei de la malul mării. Pe 16 octombrie se împlinesc 125 de ani de la momentul așezării pietrei de temelie a portului modern Constanța.

Pe parcursul acestui an aniversar, cotidianul „Cuget Liber” va dedica portului Constanța o serie de articole în care va evoca momentele importante din evoluția sa post-decembristă.