"România competitivă" - un proiect național neprofesionist

Guvernul Cioloș a lansat în dezbatere națională proiectul "România competitivă", un document uimitor prin ambiguitatea și den-sitatea uriașă de generalități. Iată un exemplu, potrivit inițiatorilor, obiectivul principal al documentului "este acela de a defini o viziune care să furnizeze consensul societal asupra principalelor domenii și măsuri de acțiune menite să așeze România pe calea dez-voltării sustenabile, ceea ce s-ar traduce, în limbaj economic, prin convergența nivelului PIB/locuitor cu nivelul din țările europene dezvoltate." 

Ce să înțeleagă românii din această expri-mare greoaie, cu prețiozități în exces, dar care nu reușește să exprime o idee clară? Cum să priceapă națiunea, care a învățat să-și exprime limpede gândurile, în limba lui Emi-nescu, această păsărească cu pretenții academice? 

Domnule Cioloș, când îi propui un proiect unui popor și vrei să obții de la el "consensul societal" (sic!), trebuie să vorbești simplu, clar, să te înțeleagă toți, de la vlădică până la opincă, de la cel cu patru clase primare până la academician.

Să mergem mai departe. Ce-ar trebui să facă românii pentru a atinge obiectivul propus în proiect? Traduc, din păsăreasca documentului: să valorifice mai bine capitalul (inclusiv cel natural), forța de muncă și pro-ductivitatea, pentru a asigura o creștere economică de la 3% la 5% anual.

Păi, domnule Cioloș, ideea "valorificării" e veche de peste 40 de ani. Pe vremea "epocii de aur", din timpul lui Ceaușescu, românilor li se vorbea, din zori de zi până la telejunalul de noapte, despre "valorificarea plenară a tuturor resurselor țării". 

În zilele noastre, economia privată nu are nevoie să-i dea indicații nici Președinția, nici Parlamentul, nici Guvernul. Știe că trebuie 

să-și valorifice cât mai bine capitalul și forța de muncă. Domnilor guver-nanți, agenții economici au nevoie doar să fie lăsați să-și facă treaba, să nu li se mai pună bețe în roate prin măsuri fiscale, administrative și insti-tuționale; cel mult să fie sprijiniți prin stimulente. 

"Viziunea", prezentată în document, cuprinde 16 do-menii, 41 de priorități și 90 de măsuri cu un orizont de reali-zare până în 2020.

Redau, în continuare, câteva din "soluțiile concrete" cu care vor autorii proiectului să "stimuleze" producția și să "deblocheze potențialul de dezvoltare":

• valorificarea resurselor, talentului și tradiției în acord cu mediul și transformarea lor în surse de prosperitate și bunăstare colectivă;

• reducerea distanțelor dintre diferitele regiuni de dezvoltare, dintre sat și oraș, dintre stat și cetățean prin creșterea serviciilor care țin de calitatea vieții și reforma administrației prin debirocratizare, digitalizare etc.;

• un plan concret de măsuri economice care să ne redea încrederea, speranța și buna credință - elemente esențiale ale oricărui contract economic de durată între stat și cetățean;

• crearea de oportunități pentru generația tânără de la sate și orașe prin reconectarea învățământului profesional la piața muncii;

• potențarea activității de cercetare, dez-voltare și inovare care să ne propulseze în fața competitorilor;

• orientarea permanentă către nevoile cetățeanului.

• implicarea tuturor factorilor de decizie într-un amplu exercițiu colaborativ care să reprezinte consensul și asumarea comună a drumului spre dezvoltare.

Mă opresc aici. Pe 11 pagini, frumos pictate cu diagrame, sunt prezentate astfel de "priorități și măsuri", în fapt o înșiruire de generalități, ce exprimă aspirațiile, deruta și neprofesionalismul unui guvern tehnocrat. 

Rezultatul este în totală contradicție cu pretențiile autorilor, care susțin că documentul: "Stabilește un set clar și coerent de principii strategice care trebuie să se regăsească în întreg portofoliul de proiecte și programe ce vor fi cuprinse în strategia finală."

Ceea ce mă nedumirește cel mai mult este faptul că participanții la conferința de prezentare a documentului "România competitivă", senatori și deputați, guvernatorul BNR și președintele Academiei Române, n-au respins acest simu-lacru de proiect național.