Curtea de Conturi avertizează:

Siguranța alimentară a românilor este la mâna unor instituții slabe și ineficiente

194
1
Siguranța alimentară a românilor este la mâna unor instituții slabe și ineficiente - fondsigurantaalimentaraaromanilo-1649267426.jpg
• Incompetența autorităților a favorizat răspândirea pestei porcine

Curtea de Conturi a României a evaluat modul în care trei entități publice - Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF) - reușesc să răspundă cerințelor de garantare a siguranței alimentare a populației, de asigurare a sănătății animalelor și a plantelor, precum și de asigurare a respectării normelor privind bunăstarea animalelor. Raportul dat publicității pune în evidență numeroase deficiențe majore.


Strategia „pompieristică”

Iată, auditorii Curții de Conturi au constatat că România nu are o strategie națională în domeniul siguranței alimentare, al calității alimentelor și în cel fitosanitar. Altfel spus, cele trei instituții răspunzătoare de aceste probleme acționează pompieristic, fără a avea obiective clare pe termen lung.

Auditorii au constatat că, la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, conducerea s-a schimbat frecvent, astfel că niciunul dintre președinții care s-au perindat la „cârma” instituției n-a reușit să își încheie mandatul. Cu aceeași rapiditate s-a modificat și structura organizatorică a autorității centrale și a structurilor teritoriale, fapt ce a afectat continuitatea și coerența decizională. Raportul evidențiază un dezechilibru între volumul activităților, complexitatea și specificul acestora și numărul de posturi ocupate. În aceste condiții, nu este de mirare că punerea în aplicare de către ANSVSA a unor regulamente europene a rămas, din 2016 și până în prezent, în stadiu de proiect.

Controale doar pe hârtie

În cazul Autorității Naționale Fitosanitare – remarcă auditorii - există riscul aplicării neunitare a prevederilor legale, din cauza elaborării întârziate a unor proceduri interne sau instrucțiuni. Drept urmare, este posibil ca sancțiunile aplicate de ANSVSA și de ANF să nu descurajeze încălcarea legii sau să nu fie proporționale cu gravitatea faptei, întrucât nivelul amenzilor contravenționale nu a fost actualizat și armonizat cu cerințele europene.

Pe de altă parte, resursele și echipamentele tehnice din dotarea structurilor teritoriale ale celor două instituții sunt în mare parte depreciate tehnic și moral, având un grad de uzură cuprins între 69% - 100%.

Echipa de audit a constatat că, în ciuda faptului că legislația a suferit o serie de modificări, competențele și responsabilitățile ANSVSA și Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor în domeniul controlului oficial al alimentelor nu sunt clar delimitate. Iar suprapunerea atribuțiilor și a activităților influențează negativ coordonarea între autoritățile implicate și eficacitatea controalelor.

În privința sistemului de control din domeniul fitosanitar, auditorii au constatat că ANF nu a realizat integral planul de control privind reziduurile de pesticide din alimente. Produsele Bio nu au fost verificate în vederea determinării prezenței reziduurilor de pesticide, deși au fost planificate acțiuni în acest sens.

Ineficiența instituțională e păguboasă

Acțiunile de prevenție a pestei porcine africane efectuate de ANSVSA, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi și de fondurile private de vânătoare au fost, în unele cazuri, insuficient de bine organizate și coordonate, se arată în raport. Măsurile ineficiente privind testarea și supravegherea pasivă a efectivelor de porci mistreți au favorizat răspândirea virusului pe întreg teritoriul țării și creșterea presiunii virale asupra exploatațiilor comerciale profesionale de porcine.

Pe lângă pierderile aduse de decesul sau sacrificarea preventivă a animalelor, această boală a generat costuri însemnate pentru bugetul de stat, prin plata despăgubirilor către deținătorii de animale moarte sau sacrificate preventiv. Astfel, în perioada iunie 2018 - decembrie 2020, au fost achitate despăgubiri totale în valoare de 122 de milioane de euro, pentru un număr de 711.616 de animale decedate ori sacrificate.

Deficiențe în lanț

Deși, la nivelul DSVSA-urilor, s-au planificat recoltări de probe din anumite categorii de produse pentru determinarea contaminaților cu dioxină și PCB-uri asemănătoare dioxinei, aceste acțiuni nu au fost realizate, iar ANSVSA nu a desemnat un laborator de referință în acest domeniu. Până în anul 2019 nu au existat proceduri specifice privind prelevarea de probe pentru determinarea reziduurilor de fipronil din ouă, carne de pasăre, suprafețe de contact, materii prime cereale boabe. De asemenea, nu au existat proceduri privind unele măsuri în situația obținerii de rezultate neconforme pentru substanțele care nu au stabilite limita maximă de reziduuri.

Șirul deficiențelor constatate este mult prea lung pentru a fi prezentat într-un articol de ziar. Dar ceea ce reiese cât se poate de limpede este faptul că, din cauza proastei organizări, a acțiunilor pompieristice și lipsite de profesionalism ale instituțiilor de stat finanțate din taxele și impozitele plătite de contribuabili, siguranța alimentară și sănătatea populației sunt în pericol.

x x x

Raportul de audit se încheie cu un șir de 51 de recomandări pentru cele trei instituții, care, puse în practică, ar trebui să conducă la îndreptarea situației. Cunoscând năravurile celor ce lucrează la căldurica structurilor de stat și gradul înalt de deprofesionalizare al acestora, eu am mari îndoieli că se va schimba ceva.



Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.2526 secunde