Veniturile din TVA au scăzut cu 7,8%, fără ca taxa să fie majorată

Veniturile statului continuă să scadă. În primele cinci luni ale anului 2010, bugetul general consolidat a încasat 64,2 miliarde lei, cu 1,6% mai puțin decât în aceeași perioadă a lui 2009.

Cu 6,4% mai multă sărăcie
Care sunt cauzele reducerii veniturilor bugetare? Este de vină recesiunea? Falimentele, șomajul ori exodul peste graniță au făcut să se împuțineze plătitorii de taxe și impozite? A explodat economia neagră? A scăzut capacitatea statului de a colecta birurile? Sunt taxele și impozitele mult prea mari, peste limita de suportabilitate a economiei și populației? Probabil că toate aceste cauze contribuie în anumite proporții la rezultatul final: scăderea veniturilor bugetare.
Dar să analizăm structura încasărilor și să vedem cum au evoluat diferitele categorii de venituri. Încasările din TVA au scăzut dramatic, cu 7,8%. Acest fapt se datorează în mare măsură reducerii consumului populației și agenților economici. Nu trebuie omis nici faptul că nivelul evaziunii fiscale a crescut. Cu toate acestea, guvernul a majorat TVA cu 5%, fapt ce va descuraja, pe mai departe, consumul, investițiile și producția.
Veniturile din impozitul pe venit s-au diminuat, la rândul lor, cu un procent îngrijorător, de 6,4%. În spatele acestei involuții trebuie să vedem creșterea numărului șomerilor, politica de reducere a salariilor în sectorul privat, creșterea numărului de lucrători la negru, dar mai ales sărăcie.
Într-o proporție ceva mai mică, de 4,4%, au scăzut contribuțiile la asigurările sociale. În schimb, la accize s-a înregistrat un spor de 20 milioane de lei, respectiv de 0,4%, fapt datorat exclusiv majorării accizelor.
Veniturile din impozitul pe profit au continuat să scadă, fiind mai mici cu 2,7% față de primele cinci luni ale anului trecut.

Cheltuieli cu 5,7% mai mari
Cu toate că alimentarea bugetul general consolidat a fost mai săracă, statul a consumat mai mult. Cheltuielile s-au ridicat la 80,9 miliarde lei, fiind cu 5,7% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.
Este drept, s-au făcut unele progrese. Astfel, cheltuielile de personal au scăzut cu 4,6%. Cele de bunuri și servicii s-au redus la bu-getul de stat cu 5,6%, dar pe ansamblul bugetului general consolidat sunt mai mari cu 3,1%, ca urmare a creșterii de 10,7% înregistrate la bugetele administrațiilor locale.
Îmbucurător este faptul că au crescut cheltuielile pentru investiții, cu 6,5%, ajungând la 9,8 miliarde lei. Pe de altă parte, au sporit cu 13,4% cheltuielile cu asistența socială, cel mai mare salt, de în 102,4%, înregistrându-se la asigurările pentru șomaj.
Pentru a acoperi factura tot mai mare a propriului consum, statul a fost nevoit să se împrumute mai mult de la bănci. Ca urmare, cheltuielile cu dobânzi s-au majorat cu 19,5%, în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent.
Conform datelor provizorii, execuția bugetului general consolidat pe primele cinci luni ale anului s-a încheiat cu un deficit estimat de 16,7 miliarde lei, reprezentând 3,1% din PIB. Dacă s-ar menține aceeași evoluție a veniturilor și cheltuielilor, până la finele anului s-ar atinge un deficit de 7,44%, mai mare decât ținta de 6,8% stabilită cu FMI și UE.
Guvernul Boc și-a luat, însă, câteva măsuri de siguranță pentru atingerea țintei de deficit: reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor, recalcularea unor pensii, majorarea TVA cu 5%, creșterea la 16% a cotei de impozitare a altor categorii de venituri, inclusiv a tichetelor de masă, și intensificarea acțiunilor de combatere a evaziunii fiscale.
Dacă guvernul și bugetul vor fi "în siguranță" în urma aplicării acestor măsuri, în schimb populația și agenții economici vor trăi un nivel de insecuritate maximă, căci existența lor va fi pe muchie de cuțit de acum înainte.