Arzu Salim: "Spre deosebire de străinătate, ca medic în România ai șanse să te diferențiezi!"
43996
Articole de la același autor
Nu ni se oferă des șansa de a consemna performanța unui constănțean absolvent de Medicină de a se clasa, cu scorul obținut la examenul de Rezidențiat, pe primul loc la nivel național.
Dar iată că, anul acesta, numele Arzu Salim (absolventă a Universității de Medicină „Carol Davila” București) a făcut înconjurul mass-media, constănțeanca fiind prima pe lista rezultatelor la Concursul Național de Rezidențiat 2023, cu 936 de puncte din 950 posibile. Nici fratele său geamăn nu s-a lăsat mai prejos, Riza Salim promovând același concurs cu 870 de puncte. Motiv de mare sărbătoare și în familia reputaților medici constănțeni Belgin Salim (cardiolog) și Camer Salim (endocrinolog, specializat în medicina de urgență), doi părinți mândri de urmașii lor.
De precizat că, în acest an, la examenul de Rezidențiat s-au înscris 5.733 de candidați, dintre care 5.636 au susținut concursul.
- Ești absolventă a gimnaziului și liceului Colegiului Național „Mircea cel Bătrân”. În toți acești opt ani, a existat un profesor care ți-a fost mentor, ți-a influențat devenirea?
- Chiar am. În clasa a IX-a am avut o doamnă dirigintă de fizică, Sanda Oprea, care într-adevăr m-a făcut să-mi placă această materie, chiar și spre surprinderea mea. Până în clasa a IX-a eu nu am avut tangențe cu fizica. A fost primul profesor care mi-a dat curaj și chiar am ajuns să particip la olimpiade. La un moment dat, mă calificasem pentru etapa județeană și nu prea mai voiam să mă prezint, dar m-a sunat și a insistat, spunându-mi că sunt foarte bună... Chiar m-a încurajat mult. Am mai participat la olimpiadele de biologie când eram în clasa a VII-a și apoi în clasa a XI-a, când se studia partea de anatomie, de corp uman, care m-a atras.
- Știi că se spune că cei mai mulți medici își „împing” copiii să le urmeze cariera. Cum comentezi această perspectivă?
- De când eram mică am plecat cu varianta aceasta în cap, trăind în mediul medical, să zic așa. Spre deosebire de fratele meu, care era cu matematica și cu altele și care abia în clasa a XI-a sau a XII-a s-a hotărât să dea la Medicină. Acum consideră că a fost cea mai bună decizie pentru momentul respectiv. La el cred că a fost mai mult o influență a părinților noștri. Dar eu am fost dintotdeauna decisă că vreau asta și nici nu am mai luat în calcul alte variante.
Dar iată că, anul acesta, numele Arzu Salim (absolventă a Universității de Medicină „Carol Davila” București) a făcut înconjurul mass-media, constănțeanca fiind prima pe lista rezultatelor la Concursul Național de Rezidențiat 2023, cu 936 de puncte din 950 posibile. Nici fratele său geamăn nu s-a lăsat mai prejos, Riza Salim promovând același concurs cu 870 de puncte. Motiv de mare sărbătoare și în familia reputaților medici constănțeni Belgin Salim (cardiolog) și Camer Salim (endocrinolog, specializat în medicina de urgență), doi părinți mândri de urmașii lor.
De precizat că, în acest an, la examenul de Rezidențiat s-au înscris 5.733 de candidați, dintre care 5.636 au susținut concursul.
- Ești absolventă a gimnaziului și liceului Colegiului Național „Mircea cel Bătrân”. În toți acești opt ani, a existat un profesor care ți-a fost mentor, ți-a influențat devenirea?
- Chiar am. În clasa a IX-a am avut o doamnă dirigintă de fizică, Sanda Oprea, care într-adevăr m-a făcut să-mi placă această materie, chiar și spre surprinderea mea. Până în clasa a IX-a eu nu am avut tangențe cu fizica. A fost primul profesor care mi-a dat curaj și chiar am ajuns să particip la olimpiade. La un moment dat, mă calificasem pentru etapa județeană și nu prea mai voiam să mă prezint, dar m-a sunat și a insistat, spunându-mi că sunt foarte bună... Chiar m-a încurajat mult. Am mai participat la olimpiadele de biologie când eram în clasa a VII-a și apoi în clasa a XI-a, când se studia partea de anatomie, de corp uman, care m-a atras.
- Știi că se spune că cei mai mulți medici își „împing” copiii să le urmeze cariera. Cum comentezi această perspectivă?
- De când eram mică am plecat cu varianta aceasta în cap, trăind în mediul medical, să zic așa. Spre deosebire de fratele meu, care era cu matematica și cu altele și care abia în clasa a XI-a sau a XII-a s-a hotărât să dea la Medicină. Acum consideră că a fost cea mai bună decizie pentru momentul respectiv. La el cred că a fost mai mult o influență a părinților noștri. Dar eu am fost dintotdeauna decisă că vreau asta și nici nu am mai luat în calcul alte variante.
- Care este cea mai frumoasă amintire din acești șase ani de facultate? Ai avut restanțe?
- Nu am avut niciodată (râde copios de întrebare). M-am gândit și eu că ar fi mers și experiența asta, dar n-a fost să fie. Au fost cei mai frumoși ani de până acum. Probabil și plecarea în alt oraș… Dar pot să spun că ne-am și distrat foarte mult, ne-am făcut prieteni. Era mai greu în perioadele de sesiuni. Primii trei ani au fost mai grei, pentru că nu făceam chestii atât de aplicabile. Mai apoi, când am început cu clinicul, din anul IV, a început să fie mai frumos, pentru că mergeam prin spitale.
Cea mai pregnantă amintire este cea legată de anul V, petrecut în Italia, într-un proiect Erasmus, când am trăit o experiență diferită. Nu cunoșteam pe nimeni, nici limba la perfecție, toate examenele erau orale, în italiană, dar a fost o experiență pe care aș repeta-o oricând. Noroc că limbile noastre se aseamănă. Pentru partea de școală, la început a fost greu; apoi tot citind în italiană, fiind și limbajul medical asemănător, m-am obișnuit.
- Diferă mult învățământul superior medical italian față de cel românesc?
- Strict pe partea de practică în spital nu era foarte diferit, pentru că nici italienii nu fac așa multe lucruri practice, cum am auzit, spre exemplu, că se întâmplă în Germania, unde se face mult mai multă practică. Ce mi s-a părut mie că aveau în plus era legat de examene. Nu aveam o dată anume, o singură dată, ci aveam mai multe variante în care puteam să susținem examenul, iar programarea se întâmpla pe o platformă pe care o aveau studenții la dispoziție. Este mai digitalizat sistemul lor de învățământ. Lucru care mi s-a părut extraordinar, față de sistemul românesc, în care îți impune o dată în care poate nu ești în cea mai bună stare… să-ți fie rău sau știu eu ce. E mult mai bine să ai variante la alegere de susținere a examenului.
- Te-ar tenta o specializare în Germania?
- Nu știu dacă este o variantă, pentru că nu rezonăm atât de bine cu ei, față de felul de a fi al italienilor și spaniolilor, mai apropiați de stilul nostru. Cel puțin cât am interacționat eu prin Erasmus. Pentru că este important să te integrezi și tu bine printre oameni.
- Nu am avut niciodată (râde copios de întrebare). M-am gândit și eu că ar fi mers și experiența asta, dar n-a fost să fie. Au fost cei mai frumoși ani de până acum. Probabil și plecarea în alt oraș… Dar pot să spun că ne-am și distrat foarte mult, ne-am făcut prieteni. Era mai greu în perioadele de sesiuni. Primii trei ani au fost mai grei, pentru că nu făceam chestii atât de aplicabile. Mai apoi, când am început cu clinicul, din anul IV, a început să fie mai frumos, pentru că mergeam prin spitale.
Cea mai pregnantă amintire este cea legată de anul V, petrecut în Italia, într-un proiect Erasmus, când am trăit o experiență diferită. Nu cunoșteam pe nimeni, nici limba la perfecție, toate examenele erau orale, în italiană, dar a fost o experiență pe care aș repeta-o oricând. Noroc că limbile noastre se aseamănă. Pentru partea de școală, la început a fost greu; apoi tot citind în italiană, fiind și limbajul medical asemănător, m-am obișnuit.
- Diferă mult învățământul superior medical italian față de cel românesc?
- Strict pe partea de practică în spital nu era foarte diferit, pentru că nici italienii nu fac așa multe lucruri practice, cum am auzit, spre exemplu, că se întâmplă în Germania, unde se face mult mai multă practică. Ce mi s-a părut mie că aveau în plus era legat de examene. Nu aveam o dată anume, o singură dată, ci aveam mai multe variante în care puteam să susținem examenul, iar programarea se întâmpla pe o platformă pe care o aveau studenții la dispoziție. Este mai digitalizat sistemul lor de învățământ. Lucru care mi s-a părut extraordinar, față de sistemul românesc, în care îți impune o dată în care poate nu ești în cea mai bună stare… să-ți fie rău sau știu eu ce. E mult mai bine să ai variante la alegere de susținere a examenului.
- Te-ar tenta o specializare în Germania?
- Nu știu dacă este o variantă, pentru că nu rezonăm atât de bine cu ei, față de felul de a fi al italienilor și spaniolilor, mai apropiați de stilul nostru. Cel puțin cât am interacționat eu prin Erasmus. Pentru că este important să te integrezi și tu bine printre oameni.
Mi-aș dori să fac o pregătire în străinătate, fie în timpul Rezidențiatului, fie după, câțiva ani, pentru că eu cred că oferă mai multe oportunități de învățare, însă momentan nu iau în calcul să rămân acolo. Doar dacă, cine știe, o să-mi placă mult de tot acolo, o să mă decid atunci.
La ora actuală, sistemul medical din România îți permite să-ți faci un cabinet privat pe lângă jobul din spitale, pentru că există o competiție și, implicit, o diferențiere. Și în străinătate există medici buni și mai puțin buni, dar nu este o diferențiere atât de mare ca în țara noastră.
- De ce ai ales cardiologia?
- A fost, să zic așa, o luptă să aleg între cardiologie și cardiologie pediatrică, care mi-a plăcut mult, pentru că am avut șansa unui îndrumător foarte bun, când am fost anul trecut să fac practică. Cumva doar asta mă gândeam să fac, însă au venit și alte minusuri, deoarece cardiologia pediatrică în România nu este atât de dezvoltată. Nu s-a înființat de foarte mult timp. Spre exemplu, nu există chirurgie cardiovasculară pediatrică, iar la cei mici majoritatea sunt cazuri congenitale care trebuie operate. Și cum noi nu avem în România, majoritatea trebuie trimise în străinătate. Dar în câțiva ani cu siguranță se va dezvolta, pentru că am descoperit la cardiologie pediatrică oameni care au viziune. Cum este domnul doctor Cârstoveanu, care face multe lucruri importante.
- Apropo de viitor și de faptul că tu reprezinți o generație în care se pun speranțe. Mai crezi într-o Românie a unui mâine mai bun?
- Ușor nu este să aduci o schimbare și nu cred că depinde doar de generația mea. Dar cred că încet-încet se va schimba în bine. Am întâlnit păreri împărțite între colegii mei vizavi de crearea unui viitor în străinătate. Sunt unii care clar preferă să plece afară pentru că li se oferă mai multe posibilități. Dar sunt destul de mulți care vor să rămână, drept dovadă marea majoritate și-au dat Rezidențiatul aici și nu au ales să plece.
- A fost, să zic așa, o luptă să aleg între cardiologie și cardiologie pediatrică, care mi-a plăcut mult, pentru că am avut șansa unui îndrumător foarte bun, când am fost anul trecut să fac practică. Cumva doar asta mă gândeam să fac, însă au venit și alte minusuri, deoarece cardiologia pediatrică în România nu este atât de dezvoltată. Nu s-a înființat de foarte mult timp. Spre exemplu, nu există chirurgie cardiovasculară pediatrică, iar la cei mici majoritatea sunt cazuri congenitale care trebuie operate. Și cum noi nu avem în România, majoritatea trebuie trimise în străinătate. Dar în câțiva ani cu siguranță se va dezvolta, pentru că am descoperit la cardiologie pediatrică oameni care au viziune. Cum este domnul doctor Cârstoveanu, care face multe lucruri importante.
- Apropo de viitor și de faptul că tu reprezinți o generație în care se pun speranțe. Mai crezi într-o Românie a unui mâine mai bun?
- Ușor nu este să aduci o schimbare și nu cred că depinde doar de generația mea. Dar cred că încet-încet se va schimba în bine. Am întâlnit păreri împărțite între colegii mei vizavi de crearea unui viitor în străinătate. Sunt unii care clar preferă să plece afară pentru că li se oferă mai multe posibilități. Dar sunt destul de mulți care vor să rămână, drept dovadă marea majoritate și-au dat Rezidențiatul aici și nu au ales să plece.
- Unde petreci Revelionul?
- O să rămânem în București, pentru că anul acesta nu am avut timp să ne ocupăm de vreo rezervare din timp. Am tot avut examene...
- O să rămânem în București, pentru că anul acesta nu am avut timp să ne ocupăm de vreo rezervare din timp. Am tot avut examene...
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Articole pe aceeași temă
Vineri, 01 Decembrie 2023
Vineri, 24 Noiembrie 2023
Vineri, 17 Noiembrie 2023
Vineri, 10 Noiembrie 2023
Vineri, 10 Noiembrie 2023
FELICITĂRI! Constănțeanca Arzu Salim, cel mai mare punctaj la Concursul Național de Rezidențiat 2023
Vineri, 24 Noiembrie 2023
Marţi, 21 Noiembrie 2023
Duminică, 19 Noiembrie 2023
Duminică, 19 Noiembrie 2023
Miercuri, 08 Noiembrie 2023
