Video Constanța, încotro? Cât de mulțumiți sau nemulțumiți sunt cetățenii municipiului de actuala administrație

În ceea ce privește percepția asupra direcției de dezvoltare a municipiului Constanța, în funcție de gen, sondajul a indicat că, dintre cei care au precizat că direcția este mai degrabă bună, 25% sunt de gen masculin, iar 33% de gen feminin. De asemenea, dintre cei care au spus că direcția este mai degrabă greșită, 69% sunt de gen masculin, iar 61% de gen feminin. În plus, dintre cei care nu pot aprecia, procentul este egal, mai exact câte 6% de gen masculin și feminin.

Referitor la percepția asupra direcției de dezvoltare a municipiului Constanța în funcție de vârstă, observăm că, pe măsură ce crește vârsta, scade optimismul privind buna dezvoltare a municipiului Constanța. Cei de peste 61 de ani consideră în procent mai mare decât cei de 18 – 25 că lucrurile merg într-o direcție greșită (81% față de 33%). Practic, respondenții mai tineri au o viziune mai pozitivă asupra direcției în care se îndreaptă municipiul Constanța.

Din sondaj reiese că, dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18-25 de ani, 33% consideră că direcția este mai degrabă bună, 60% - direcția este mai degrabă greșită, iar 7% nu au putut aprecia.

La categoria 26 - 40 de ani, 33% au spus că direcția este mai degrabă bună, 60% că direcția este mai degrabă greșită, iar 7% nu au putut aprecia.

La categoria 41- 60 de ani, 24% consideră că direcția este mai degrabă bună, 70% că direcția este mai degrabă greșită, iar 6% nu au putut aprecia.

Dintre persoanele de 61+ ani, 17% au răspuns că direcția este mai degrabă bună, 81% că direcția este mai degrabă greșită, iar 2% nu au putut aprecia.

Dacă analizăm răspunsurile în funcție de educația celor care au răspuns la sondaj, observăm că, odată cu creșterea nivelului de educație, scade optimismul privind direcția în care se îndreaptă municipiul Constanța.

Astfel, 53% dintre respondenții care au educație terțiară consideră că lucrurile merg într-o direcție greșită (53%), în comparație cu cei care au terminat educația primară (25%). Cu toate acestea, cei cu educație terțiară sunt mai echilibrați față de alte categorii de educație: dacă cei care au terminat educație terțiară consideră în procent de 40% că lucrurile merg într-o direcție bună, dintre cei cu un nivel de educație scăzut numai 25% cred că lucrurile merg într-o direcție bună.

Concret, dintre cei cu educaţie primară, 25% consideră că direcţia este mai degrabă bună, 75% că direcţia este mai degrabă greşită, iar 0% nu pot aprecia. Dintre cei cu educație secundară, 17% consideră direcția mai degrabă bună, 77% direcția mai degrabă greșită și 5% nu pot aprecia. Dintre cei cu educație terțiară, 40% consideră direcția mai degrabă bună, 53% direcția mai degrabă greșită și 7% nu pot aprecia.

Referitor la percepția asupra direcției de dezvoltare a municipiului Constanța în funcție de venit, cei cu salariu minim pe economie și un venit mic au o probabilitate mai mare să creadă că lucrurile merg într-o direcție greșită, în comparație cu cei care au un venit peste medie sau mare. Cu cât crește venitul, crește și optimismul față de direcția municipiului Constanța.

Nivelul de mulțumire al locuitorilor din Constanța

Nivelul de mulțumire la nivelul municipiului Constanța este unul volatil. Pe o scară de la 1 la 10, numai 1% s-au declarat foarte mulțumiți, iar 13% s-au declarat total nemulțumiți.

Din chestionar a reieșit că femeile au o ușoară tendință să aibă un nivel de mulțumire mai ridicat decât bărbații.



Nivelul de mulțumire față de activitatea Primăriei Constanța

Nivelul de mulțumire față de activitatea primăriei este unul mediu. 17% dintre respondenți s-au declarat nici mulțumiți, nici nemulțumiți. Cu toate acestea, 15% au declarat că sunt total nemulțumiți de activitatea primăriei.

Dacă ne referim la nivelul de mulțumire față de activitatea Primăriei Constanța în funcție de vârstă, observăm că, similar, cu cât crește vârsta, cu atât scade nivelul de mulțumire. Cu toate acestea, diferențele între categoriile de vârstă nu sunt semnificative.

Aspecte pozitive ale municipiului Constanța

Referitor la aspectele pozitive ale municipiului Constanța, în cadrul sondajului a fost adresată o întrebare directă deschisă cu răspunsuri multiple. Respondenții au fost rugați să menționeze 1-3 aspecte pozitive.

Drept urmare, rezultatele indică:

Litoral, plajă, mare (19%)

Modernizare (16%)

Infrastructură (13%)

Spații recreere (7%)

Clima (6%)

Zona geografică (6%)

Spații verzi (5%)

Piața muncii (5%)

Curățenia (5%)

Turismul (3%)

Administrația (2%)

Altele (2%)

Non-răspunsuri (44%)

Categoria „Spații recreere” nu include și parcurile, acestea fiind considerate mai degrabă spații verzi. Ca spații de recreere, respondenții au menționat cel mai frecvent Cazinoul, locuri de joacă pentru copii și Centrul Vechi. În ceea ce privește infrastructura, respondenții au menționat drumuri, trotuare, iluminatul stradal și mijloacele de transport.

Aspecte negative ale municipiului Constanța

Și în privința aspectelor negative ale municipiului Constanța, în cadrul sondajului a fost adresată o întrebare directă deschisă cu răspunsuri multiple. Respondenții au fost rugați să menționeze 1-3 aspecte negative, iar răspunsurile au indicat următoarele:

Infrastructura (50%)

Traficul/Aglomerația (27%)

Lucrări nefinalizate (22%)

Lipsa curățeniei (18%)

Lipsa parcărilor (14%)

Administrația (13%)

Lipsa spațiilor verzi (8%)

Poluarea (7%)

Altele (6%)

Clasa politică (3%)

De remarcat că în categoria „Altele” intră aspecte precum: siguranța, educația, sistemul sanitar, prețurile mari și lipsa locurilor de muncă.



Metodologie

Sondajul a fost realizat în luna noiembrie de ARA Public Opinion la comanda „Cuget Liber“.

Eşantion local reprezentativ pentru populaţia adultă 18+ din municipiul Constanța. Mărimea eşantionului n=855, tipul eşantionului: probabilistic. Metoda de selecţie a respondenţilor: Random Digit Dialing (RDA) a numerelor de mobil. Culegerea datelor s-a făcut prin interviuri telefonice în sistem CATI. Toleranţa de eşantionare este ±3% la un nivel de încredere de 95%.