Stresul cronic poate genera simptome de vertij

Vertijul reprezintă o afecțiune în care apare senzația de amețeală și că totul în jur se învârte, chiar dacă nu este așa, iar pacientul stă, de fapt, pe loc. Unii oameni ar putea spune că sentimentul seamănă cu amețeala. Vertijul și amețeala nu sunt, însă, același lucru. Uneori, vertijul poate fi însoțit de alte simptome neplăcute precum transpirație, dureri de cap, senzație de rău și vărsături.

Chiar simpla schimbare a poziției capului sau mutarea corpului într-o poziție diferită poate duce la senzația de amețeală în cazul vertijului. Printre simptomele semnalate cel mai des de către pacienții afectați se numără senzația de învârtire sau înclinare, pierderea echilibrului și sentimentul de a fi împins într-o anumită direcție. Totodată, vertijul generează și alte simptome, printre care senzația de greață, vărsătură, dureri de cap, transpirație, mișcarea anormală sau sacadată a ochilor, pierderea auzului sau țiuitul în urechi. Simptomele vertijului au durată diferită. Pot dura câteva minute, ore întregi sau chiar mai mult. Mai mult decât atât, pot apărea și dispărea constant.

Vertijul este, de cele mai multe ori, generat de probleme ale urechii interne. Acest lucru îngreunează menținerea echilibrului. Prin urmare, unele dintre principalele cauze ale vertijului pot fi labirintita – o infecție a urechii interne cauzată de un virus, cum ar fi răceala sau gripa – nevrita vestibulară (inflamarea nervului vestibular) sau boala lui Ménière (o afecțiune rară la nivelul urechii interne ce poate provoca țiuitul în urechi sau pierderea auzului). Nu în ultimul rând, vertijul pozițional paroxistic benign (BPPV) este un tip al afecțiunii care apare la mișcarea capului în anumite moduri. De multe ori, însă, nimeni nu știe ce s-a întâmplat sau ce a cauzat vertijul.