Vertijul este un simptom cauzat de mai multe afecțiuni

Aveți senzația că plutiți, că se învârtește totul cu voi? Sunteți amețiți? Vertijul reprezintă falsa senzație de deplasare sau de rotire a obiectelor din jurul unei persoane. Aceasta este, de fapt, o tulburare de echilibru ce prezintă două componente, în funcție de substratul etiologic: vertijul neurogen și vertijul otogen. Vertijul neurogen sau de cauză centrală este determinat de o afecțiune ce interesează sistemul nervos central, iar vertijul otogen sau de cauză periferică este declanșat de afectarea urechii interne.

Cu toate acestea, vertijul este un simptom cauzat de mai multe afecțiuni. Potrivit dr. Gabriela Mureșan, în majoritatea situațiilor, afecțiunile urechii interne sunt înșoțite de vertij. Cele mai frecvente afecțiuni sunt: vertijul paroxistic benign de poziție (VPPB), neuronita vestibulară, boala Meniere. Cea mai frecventă cauză de vertij din patologia umană este VPPB, care reprezintă aproape 40% dintre cazurile de pacienți cu vertij. Semnele și simptomele pe care le manifestă acești bolnavi sunt următoarele: imposibilitatea mersului, greață/vărsături, amețeală, senzație de gol în cap. acestora li se adaugă senzația de pierdere a contactului cu solul, paloarea, transpirațiile, cefaleea sau unele tulburări auditive (sunete în ureche, scăderea auzului).

„Sunt pacienţi care se confruntă cu tulburări de motivație, concentrare, insomnii, palpitații etc. Vertijul este asociat frecvent unei leziuni vestibulare, periferice în majoritatea cazurilor, în timp ce o senzație de amețeală apare mai curând într-un sindrom vestibular central sau într-o afecțiune de ordin general. Patologia vestibulară periferică implicată în aparția veritijului este diversificată. Astfel, diagnosticul poate varia de la vertijul postural paroxistic benign, boala Meniere, afecțiuni infecțioase, afecțiuni vasculare, la diferite tumori. Totuşi, afecțiunile care duc la instalarea vertijului au cauze neurologice (migrena, atacurile ischemice), cauze oftalmologice (vicii de refracție necorectate), cauze cardiovasculare (sincopă, aritmii cardiace), cauze metabolice (hipoglicemii), cauze psihiatrice (tulburări anxioase/depresive). Cert este că la majoritatea pacienţilor cu diferite forme de vertij au fost evidenţiate şi tulburările afective, dintre care cel mai frecvent se întâlnesc următoarele: anxietatea interpersonală, depresia, anxietatea, fobiile, paranoia şi nu numai”, a precizat medicul.

Referitor la vertijul de origine cervicală, acesta reprezintă o falsă senzație de mișcare a corpului, în raport cu mediul înconjurător sau invers, al spațiului înconjurător în raport cu corpul, și apare din cauza unei disfuncții musculoscheletale de la nivelul coloanei cervicale. Totodată, poate fi o consecință a unui traumatism local direct, a fibromialgiei sau a patologiei degenerative (spondiloza cervicală).

Simptomele sunt adesea declanșate de o mișcare a capului și gâtului sau de efortul de a menține o poziție incomodă a capului și gâtului.

În funcție de severitatea simptomelor și de patologiile asociate este recomandat tratament medicamentos cu decontracturante, sedative, și diferite terapii de recuperare (electroterapie, masaj terapeutic, termoterapia, kinetoterapie, acupunctură).