Beneficiile unui oraş-grădină, concept central în abordarea Grupului „IULIUS”

 foto: Ansamblul Palas Iasi

La ora actuală, compania „IULIUS” este unul dintre cei mai mari dezvoltători și operatori specializați în ample proiecte mixed-use de regenerare urbană din România, cu o experiență de peste 25 de ani în real estate și cu o prezență în marile orașe din țară - Iași, Timișoara, Cluj-Napoca, Suceava şi, acum a pus și bazele primului proiect de la Constanța. De-a lungul timpului, odată cu experiența au venit și proiectele care au schimbat percepția asupra stilului de viață, au redefinit și revitalizat diferite centre urbane și s-au integrat în comunitate. Altfel spus, proiectele „IULIUS” sunt concepte sustenabile, care transcend rolul lor funcțional și se armonizează identității comunităților din care fac parte. Sunt proiecte care integrează grădini ample, aducând natura în mijlocul orașelor, între oameni.

Foarte important într-o societate precum cea actuală este că „IULIUS” a reușit, în ultimii ani, să integreze grădini și spații verzi ample în proiectele sale, o direcție care se desprinde din conceptul de „Oraș-Grădină”. Principiile care stau la baza dezvoltării unui proiect sustenabil au fost dezbătute și în cea de-a patra ediție a podcastului „Urban Talks”, demers realizat de UrbanizeHUB și susținut de „IULIUS”, ediție care a abordat noțiunea de „oraș-grădină”, dar mai ales modul în care pot fi înverzite orașele României, dar și efectele pe care le au arborii și flora asupra locuitorilor unui oraș.

De asemenea, s-au adus în discuţie subiecte precum crearea de noi spații publice de calitate, în zone centrale deja densificate, dar și rolul pe care îl au cetățenii în acest efort comun. Specialiştii care au răspuns invitaţiei de a vorbi pe temele deja enumerate sunt George Cupşan, Senior Architect la „IULIUS”, Horia Dan Vlasin, profesor la USAMV Cluj-Napoca și Samuel Stancu, urbanist pasionat de implicarea activă a oamenilor în bunăstarea comunității.

Conversația a fost moderată de Teodor Cătăniciu, absolvent al Facultății de Arhitectură și Urbanism a Universității „Columbia” din New York și al Facultății de Drept a Universității din București cu specializarea în dreptul urbanismului.

Iată ce spun aceştia despre conceptul de oraş-grădină şi despre ceea ce poate însemna pentru populaţie înverzirea zonelor urbane.

foto: Ansamblul Palas Iasi

Investiţii de 18 milioane de euro în amenajarea parcurilor

Potrivit lui George Cupşan, Grupul „IULIUS” este unul dintre puținii dezvoltători din România, dacă nu chiar singurul, care au manifestat tot timpul un interes deosebit pentru integrarea naturii în proiectele pe care le dezvoltă. „Ne putem lăuda că, până acum, avem realizate trei grădini urbane, totalizând 13 hectare de spaţii verzi, create de la zero. După cum vă puteţi da seama, spaţiul verde este o componentă extrem de importantă, care atrage comunitatea, iar spaţiile verzi pe care le realizăm în cadrul proiectelor noastre sunt adresate tuturor. Vara vedem tot timpul grupuri de copii însoţiţi de părinţi care merg prin iarbă, pentru că este o senzaţie foarte plăcută. Pe de altă parte, ca să creăm spaţiile verzi este şi foarte costisitor. Cred că până acum am investit peste 18 milioane de euro în amenajarea parcurilor realizate şi tot timpul problema cea mai mare este lipsa de spaţiu pe care trebuie să avem grijă cum o gestionăm. De exemplu, la Palas Iaşi, procentul de spaţiu verde din întregul teren este de circa 46%. Am reuşit să realizăm acest lucru prin nişte investiţii foarte mari în infrastructură. O mare parte din parcul din Palas şi, la fel, cel din Timişoara, este realizat peste o parcare subterană, ori acest lucru generează nişte provocări semnificative, care au fost rezolvate. De exemplu, numai ca să putem planta un arbore matur, terenul fertil necesar este de minim 1,60 m - 1,80 m, la care se adaugă toate straturile de drenaj, hidroizolaţie, termoizolaţie etc. Niciun ansamblu de clădiri nu ar arăta la fel de bine fără o suprafaţă de spaţiu verde, prin care atragem comunitatea. Ne dorim ca ceea ce lăsăm în urmă să fie un areal plăcut şi pentru comunitate. Şi la Cluj-Napoca urmează să dezvoltăm un parc de cinci hectare, am început să aducem arbori maturi, de la pepinierele din Italia, peste 600 bucăţi, iar unii au chiar 12-13 metri înălţime. În toate parcurile pe care le-am dezvoltat nu am adus nişte plante mici, care am aşteptat să crească. Ne dorim să avem umbră din prima zi şi să pară că arborii au fost acolo de zeci de ani”, a precizat acesta.

foto: Iulius Parc Cluj 

 

Samuel Stancu consideră că sunt multe spaţii din oraş neplantate, aflate în proximitatea blocurilor, îngrădite. El este de părere că, dacă fiecare spaţiu ar fi amenajat şi ar putea deveni loc de recreere, s-ar putea rezolva şi problema spaţiilor verzi din zonele densificate. Totodată, transformarea anumitor cabinete medicale sau alte spaţii în clădiri verzi, cu acoperişuri verzi sau alte soluţii verzi, ar putea genera un exemplu care să fie transmis către comunitate.

Totodată, au subliniat cei trei invitaţi, ar fi o serie de beneficii care vin în urma creșterii suprafeței verzi din zonele urbane: îmbunătățirea calității aerului prin filtrarea și reținerea prafului și a particulelor poluante, apoi diminuarea efectelor schimbărilor climatice sau ameliorarea acestora. „Cea mai mare problemă pe care o avem în prezent, în privinţa poluării, este cea legată de trafic. Este important să creăm premisele unei alternative de transport de calitate în oraş, astfel încât poluarea să scadă. Este un lucru greu de realizat, dar posibil. În acelaşi timp, este necesar să lucrăm şi la mentalitatea oamenilor, în ceea ce priveşte utilizarea acestor mijloace de transport durabile”, au adăugat aceştia.

 

În plus, au precizat că peste tot unde au fost ridicate clădiri noi au fost construite şi străzi noi, au fost montate şi panouri fotovoltaice, pentru ca energia să fie asigurată din aceste surse regenerabile şi, nu în ultimul rând, arborii plantaţi să absoarbă tone de dioxid de carbon anual.

În acelaşi timp, Horia Vlasin este de părere că zonele verzi urbane ar putea fi folosite drept săli de clasă sau laboratoare școlare pentru educația tinerilor şi că, întotdeauna există numeroase beneficii legate de schimbarea calității vieții în orașe. 

Un nou pol de dezvoltare la Constanța

La finalul anului trecut, compania „IULIUS” a anunțat o investiție de peste 800 de milioane de euro la Constanța, în cel mai ambițios proiect de reconversie urbană de până acum. Astfel, compania va transforma 38 de hectare de teren în prezent neutilizat, care aparține Oil Terminal, într-un proiect mixed-use, cu spații verzi, de birouri și rezidențiale, care vor pune Constanța pe harta orașelor efervescente din România, chiar și în afara sezonului de vară. În următorii ani, aici oamenii vor beneficia de toate facilitățile de care au nevoie pentru un stil de viață urban sustenabil. Aceștia se vor putea relaxa într-o grădină botanică, iar proiectul va integra și un parc cu funcțiuni de relaxare, sport și entertainment în aer liber, dar și o componentă de birouri, astfel încât să se creeze oportunități investiționale și să susțină retenția tinerelor talente locale și dezvoltarea centrului universitar. Totodată, noul proiect va deveni și o destinație pentru shopping și recreere, cu noi concepte de retail și entertainment, fresh market cu producători și antreprenori locali, restaurante, bistrouri și cafenele tematice, dar și funcțiuni culturale și de divertisment, care să le ofere oamenilor o gamă variată de petrecere a timpului liber, dar și noi oportunități de angajare.