Bolnavii din câteva sate constănţene își caută sănătatea la zeci de kilometri distanță

În secolul XXI, îngrijirea primară continuă să fie o problemă, în special, în mediul rural, în timp ce serviciile spitalicești sunt suprasolicitate. Conform datelor celor de la Organizaţia „Salvaţi Copiii”, decalajul dintre rural și urban este foarte mare: în timp ce, în anul 2023, în mediul urban au funcționat 13.700 de cabinete medicale independente de specialitate, în rural, numărul acestora a fost de 17,3 ori mai mic (793 de cabinete).

În judeţul Constanţa, la acest moment, se află în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate, un număr de 357 medici. Din păcate, există şi localităţi fără medic, cum sunt Cerchezu, Dumbrăveni, Gârliciu, Grădina, Saraiu. Cu toate acestea, a precizat purtătorul de cuvânt al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Constanţa, Aura Drăgoi, populaţia din localităţile fără medic este deservită de medicul de familie aflat în cea mai apropiată localitate. De exemplu, locuitorii din Cerchezu pot merge în Negru Vodă, la 9,6 km, cei din Dumbrăveni pot beneficia de asistenţă medicală în localitatea Independenţa, care se află la o distanţă de 9,9 km. Cei din Gârliciu, în schimb, au de parcurs 13,7 km până în localitatea Ciobani, iar cei din Grădina, 11,6 km până în localitatea Pantelimon sau 11,4 km până la Cogealac. Cel mai mult de mers este din Saraiu până la Hârşova, între care este o distanţă de 18,1 km. De asemenea, pentru persoanele care au nevoie de asistenţă medicală mai există trei centre de permanenţă, la Năvodari, Cumpăna şi Cogealac.

O altă problemă semnalată de „Salvaţi Copiii” se referă la faptul că mai mult de un sfert dintre românii cu domiciliul în țară nu au acoperire prin asigurarea socială de sănătate. Deși sistemul de asigurare socială de sănătate este obligatoriu, aproximativ 25% din populație a rămas neasigurată, în special în zonele rurale.

Din această cauză, arată Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF), accesul la îngrijirea medicală este extrem de important pentru persoanele din comunitățile vulnerabile care trăiesc în regiuni îndepărtate, în condițiile în care mai puțin de jumătate (47%) din localitățile din România au suficienți medici de familie, iar 328 de comune nu au medic de familie. În acelaşi timp, distribuția unităților medicale și a medicilor în România este inegală între zonele rurale și cele urbane, serviciile medicale mobile furnizate direct în comunități putând face diferența între depistarea precoce a unei boli și complicațiile severe. „România rămâne o țară a inegalităților sociale și asta înseamnă acces discriminatoriu la servicii sociale de bază, sănătatea și educația. Medicii de familie sunt poarta de acces către îngrijirile de specialitate și oferă îngrijiri primare, în principal, în cabinete individuale (private) contractate de casele de asigurări de sănătate județene. Pentru servicii mai puțin complexe, aceștia pot emite doar o trimitere și nu au permisiunea să ofere ei înșiși tratamentul, în timp ce, pentru anumite afecțiuni, pacienții pot accesa direct specialiștii. Pacienții care caută îngrijiri rapide evită adesea unitățile de îngrijire primară și merg direct la spitale. Drept urmare, aproape jumătate din finanțarea pentru Sănătate în România este destinată îngrijirii spitalicești. Evitarea îngrijirii primare este parțial rezultatul preferinței pacienților, dar și al disponibilității limitate de medici de familie, în special în zonele rurale. Ca urmare, slăbiciunea îngrijirii primare are implicații serioase în reducerea ratelor de mortalitate evitabilă, care sunt cele mai ridicate din UE", a declarat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv „Salvați Copiii” România.