Strigătul deznădejdii! Cine le ajută pe constănțencele victime ale violenței în familie

Zilnic, cel puțin o constănțeancă este victimă a violenței în familie. Cele mai multe dintre ele se feresc însă să spună cuiva ce li se întâmplă sau să ceară ajutorul rudelor. Singura lor scăpare ar putea fi sprijinul din partea autorităților, însă, în Constanța, acesta lipsește cu desăvârșire, neexistând nici măcar un centru unde să se adăpostească dacă pleacă de acasă. 

Conform statisticilor, în 2015, în România au fost înregistrate 9.014 cazuri de violență în familie, iar 142 de femei au decedat în urma unui episod de violență domestică. În ianuarie 2016, o altă femeie din Constanța a fost ucisă de fostul partener de viață, după ce acesta o agresase și hărțuise anterior, iar femeia depusese plângere la poliție împotriva lui. 

În condițiile în care există o Strategie Județeană în domeniul Asistenței Sociale și Protecției Copilului pe anii 2015 - 2020, la Constanța, durata medie de emitere a unui ordin de protecție a fost, anul trecut, de 22,5 zile. Mai mult decât atât, victimele trebuie să-și plătească singure exami-narea medico-legală și nu există niciun centru de primire în regim de urgență sau de recuperare pentru acestea. Doar victimele cu copii pot fi cazate în Centrul Maternal Mangalia, care nu găzduiește, însă, exclusiv victime ale violenței do-mestice. Victimele nu au acces nici la servicii integrate, cum ar fi găzduirea pe un termen mai lung de trei luni, consiliere psihologică, asistență juridică, orientare profesională și alte forme de sprijin care există în alte județe, precum Mureș, Brașov sau Cluj. 

Măsuri în sprijinul  victimelor 

Cu prilejul zilei de 8 martie, Ziua internațională a drepturilor femeilor, 26 de organizații nonguvernamentale din toată țara au făcut un apel pentru a atrage atenția asupra numărului alarmant de cazuri de violență și solicită Consiliului Județean Constanța, Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Constanța, precum și primăriilor și consiliilor locale să întreprindă o serie de măsuri în sprijinul victimelor, cât și pentru prevenirea vio-lenței domestice. 

În primul rând, reprezentanții ONG-urilor so-licită autorităților înființarea cel puțin a unui centru de primire în regim de urgență pentru femeile victime ale violenței domestice și organizarea de campanii de informare, educare și conștientizare în mediul urban și rural. Potrivit acestora, Consiliul Județean ar trebui să aloce un fond către primăriile locale, din care să fie suportată contravaloarea certificatelor medico-legale pentru atestarea agresiunilor asupra femeilor victime prin încheierea de protocoale între primării și Rețeaua Națională de Medicină Legală. Solicitarea organizațiilor vine la o săptămână după aprobarea de către Parlamentul României a legii de ratificare a Convenției de la Istanbul privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice, document internațional care obligă statul român să adopte o serie de măsuri concrete privind protecția victimelor prin informare, servicii de asistență generală, asistență în plângerile individuale sau colective prin asigurarea unor servicii specializate, înființarea de adăposturi co-respunzătoare, organizarea unor linii tele-fonice de urgență 24 de ore din 24 și alte schimbări. 

Victime multe, raportări puține 

În România, numărul de femei victime ale violenței domestice este mult mai mare decât cel oficial, deoarece doar foarte puține dintre ele depun plângere și urmează pașii legali pentru pedepsirea agresorului. Motivele includ lipsa de încredere în autorități, durata mare de emitere a ordinului de protecție și ineficiența acestuia, necu-noașterea serviciilor de asistență disponibile, lipsa adăposturilor și a serviciilor integrate, lipsa resurselor financiare pentru a trece prin toți pașii necesari unui proces

În plus, mai puțin de jumătate dintre românce sunt la curent cu existența unei legi privind violența în familie, iar 74 la sută dintre acestea nu cunosc niciun serviciu de specialitate, în timp ce numai 1 la sută au apelat la servicii sociale în urma unui incident de violență.