„UE nu ar trebui să coboare ştacheta pentru a primi Ucraina, Republica Moldova şi alte ţări”

Danemarca susţine aderarea Ucrainei, Republicii Moldova şi Georgiei, precum şi a Balcanilor de Vest la Uniunea Europeană, dar circumstanţele geopolitice nu justifică tergiversarea realizării reformelor de bună guvernare, a declarat ministrul danez de finanţe, Lars Lokke Rasmussen, pentru Financial Times, potrivit agenţiei Reuters.

„Uniunea Europeană riscă să importe instabilitate dacă îşi relaxează normele în materie de democraţie şi în privinţa combaterii corupţiei pentru a accelera aderarea Ucrainei şi a altor ţări candidate”, a declarat Lars Lokke Rasmussen.

Pentru a adera la UE, o ţară trebuie să îşi alinieze legislaţia la numeroase standarde europene, de la climă la muncă. Acest proces durează, în general, mai mulţi ani.

Întrebat despre aderarea Ucrainei la UE, Rasmussen a spus că Uniunea Europeană nu ar trebui să coboare ştacheta, ci mai degrabă să ajute Ucraina cu investiţii şi asistenţă.

Deşi Ucraina a îndeplinit două din cele şapte condiţii pentru lansarea procesului de aderare la UE, un responsabil european familiarizat cu recomandările blocului comunitar la adresa Ucrainei a declarat că anumite reforme judiciare cheie sunt necesare.

În 2019, Comisia Europeană a propus modificări la sistemul de primire a noilor ţări în UE pentru a conferi mai multă greutate membrilor existenţi, după ce ţări precum Franţa şi Danemarca s-au opus extinderii UE cu şase ţări din Balcani.

Rasmussen a declarat că Danemarca şi-a schimbat poziţia şi că este chiar deschisă la o reformă internă a UE, inclusiv la renunţarea la votul prin majoritate, pentru primirea de noi membri.

XXX

Două comisii ale Parlamentului European au convenit, săptămâna aceasta, să susţină în viitoarea legislaţie comunitară asupra violenţei de gen definirea în toate statele UE a delictului de viol pe baze lipsei consimţământului din partea victimei şi nu pe baza folosirii forţei sau a ameninţării.

O propunere similară venită din partea Comisiei Europene, aceea de stabilire a unei definiţii comune a delictului de viol în toate statele UE după modelul spaniol, adică să existe un consimţământ explicit pentru un act sexual, în caz contrar acesta să poată fi considerat viol, a fost respinsă de statele membre în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne din 9 iunie.