Președinte pe munca micuțului

De ce să nu recunoaștem că matrozul cel chior sau cum i-or mai spune dușmanii lui Traian Băsescu i-a făcut pe toți să se bată singuri. Din nou.
Nu știu care o fi starea de spirit printre politicienii din opoziție (cred că se iluzionează și se încurajează unii pe alții), dar este aproape imposibil să nu observi că PSD-iștii și PNL-iștii (împinși sau nu de Băsescu și/sau de PD-L) fac numai prostii, scăzând în ochii electoratului cu fiecare dintre ele. De la ieșirea de la guvernare într-un moment critic pentru țară, chiar dacă au avut de ales, până la elaborarea sau sprijinirea moțiunii de cenzură, de la discursul împotriva scăderii cheltuielilor bugetare, până la discursul împotriva asumării răspunderii pe legea pensiilor, care ar elimina privilegiile pentru diverse profesiuni. Totul culminează cu dizertațiile anti-băsesciene, nelipsite și emise aproape cu spume la gură.
Toate partidele împotriva unuia, minoritar, toți liderii politici din opoziție împotriva unui singur om. Toate televiziunile și toți analiștii concentrați pe discuții cu un singur subiect: acțiunile anti-guvernamentale. Tot ce se face în țara asta cade în cârca lui Băsescu, iar sindicatele sunt și ele asmuțite împotriva guvernului minoritar, arătat cu degetul ca unealtă a președintelui. "Trebuie să luptați", le spun politicienii și câțiva ziariști mai bătăioși. Da, exact acum trebuie să lupte, când ceea ce doresc ei nu există! Vor salarii mai mari, și unii chiar le merită, dar ce ne facem cu atâta luptă sindicală dacă NU SUNT BANI? Nu e o risipă inutilă de energie?
Și credeți că electoratul nu simte că guvernul, și dacă ar vrea să dea, n-ar avea de unde? Oare alegătorii nu știu că acum, în campanie, niciun executiv nu s-ar da îndărăt de la o mită electorală dacă ar avea de un’ s-o scoată? Dar NU SUNT BANI, și atunci guvernul este obligat să joace cartea austerității și a seriozității, mizând pe bunul simț al românului.
Oamenii văd că miniștrii au preluat portofoliile părăsite de PSD și trebuie să muncească și să-și asume responsabilitatea dublu, oamenii îl văd pe Emil Boc tras la față, dar rezistând pe baricade de dimineață până noaptea. Paradoxal, cel mic a câștigat enorm prin muncă, s-a debarasat de ridicolul ce-l însoțea la tot pasul și lucrează acum pentru imaginea lui Traian Băsescu. Dacă marinarul umblă prin țară, se hăhăie în stilul inconfundabil și joacă în hore populare, Boc muncește pentru el, prezidează interminabile ședințe de guvern urmate de declarații sobre, este cel care nu i-a înșelat încrederea învestită și funcționează ca un alter ego responsabil.
Cred că asistăm la o versiune puțin modificată a poveștii ciobănașului care striga "Lupul!". Doar că sunt mai mulți ciobănași care mai au puțin și se dau cu capul de mese ca să facă electoratul să creadă în nelegiuirile lupului. Iar Băsescu petrece ziua întreagă și, chiar dacă ar "ataca" noaptea, nimeni nu-l vede și nimeni nu-i mai crede pe ciobănașii isterici. Și din cauză că aceleași și aceleași țipete plictisesc și obosesc, și pentru că problemele actuale sunt altele și sunt puse în discuție, cu seriozitate, de Boc, cel care lucrează pentru… lupul dansator. De mirare dacă Băse n-o să iasă chiar din turul întâi, și va fi doar pe munca micuțului!...