21 septembrie - Ziua Națională a Republicii Armenia, celebrată și la Constanța

În această dimineață, în prezența președintelui Consiliului Județean Constanța, Mihai Lupu, a numeroși membri ai Comunității armene din Constanța, pe fațada Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Piața Ovidiu a fost arborat steagul Republicii Armene, cu prilejul celebrării Zilei Independenței.

 

Cea mai veche mărturie a prezenței armenilor pe pământ românesc o constituie un epigraf din anul 967, pe o piatră de mormânt din Cetatea Albă.

În Moldova, cel mai vechi monument arhitectonic clădit de armeni și păstrat până astăzi este biserica Sfânta Maria din Botoșani, care datează din anul 1350.

În sec. al XVII-lea, o parte din armenii din Moldova au trecut munții, așezându-se în Transilvania, unde au întemeiat orașe cum ar fi Armenopolis, Gherla de astăzi, sau au creat comunități importante în Dumbrăveni, Gheorgheni și Frumoasa. O parte dintre ei au plecat spre Banat unde s-au așezat în zona Timișoarei.

În sudul României armenii s-au așezat în comunități semnificative începând cu secolul al XIX-lea, în special în Constanța și București.

Pentru armenii din România există însă un moment care a dovedit legăturile speciale dintre poporul armean și cel român. Este momentul în care România a fost prima țară din lume care a adăpostit refugiații armeni care reușiseră să scape cu viață din Genocidul împotriva armenilor din Imperiul Otoman din anul 1915.

În 1919 s-a înființat Uniunea Armenilor din România, care continuă să existe și azi, unul dintre scopurile ei inițiale fiind asistarea Guvernului României în chestiunea refugiaților armeni.

Regatul României a recunoscut independența Republicii Armenia la 10 august 1920 și a stabilit relații diplomatice cu aceasta.

Un nou val de migrație către România, a avut loc după destrămarea URSS, de data aceasta vorbind despre oameni care priveau România ca fiind cea mai apropiată țară occidentală în care trăia o importantă comunitate armeană.

Independența de Stat a Armeniei a fost consfințită în anul 1991 prin Referendum popular, iar data de 21 septembrie a devenit Ziua Națională a celei de a treia Republici Armene.

România a fost primul Stat care a recunoscut independența Republicii Armenia, la 11 octombrie 1991, iar relațiile diplomatice au fost stabilite pe 17 decembrie 1991. Ambasada Armeniei la București a fost deschisă la 24 aprilie 1994.

Poporul armean, care trăiește pe pământ românesc, s-a manifestat în acești 1000 de ani, ca parte constitutivă a națiunii române, având un rol însemnat în dezvoltarea țării și a localităților în care a trăit, în cultură, știință și tehnologie, în comerț sau producția de bunuri, în politică și în activitățile academice. Episcopia Armeană a funcționat neîntrerupt pe pământ românesc, primul episcop armean fiind numit prin hrisovul lui Alexandru cel Bun, în anul 1401.

Colaborarea dintre popoarele noastre este un foarte bun exemplu de conviețuire, neexistând niciodată în istorie tensiuni între minoritatea armeană și poporul majoritar român.