Aprobată recent, Legea accesului liber pe terenurile de sport din curțile școlilor după orele de curs abia acum stârnește… valuri. Iar politicienii de la USR, iniţiatorii legii, își fac temele „pe teren”, pentru a identifica modul de aplicare, în intenția elaborării normelor metodologice de aplicare. Joi, 9 februarie, au stat față-n față cu directorii constănțeni de școli viceprimarul Florin Cocargeanu, parlamentarii Stelian Ion, Remus Negoi, Tudor Pop și vicepreședintele Consiliului Județean Constanţa - Petre Enciu. Întâlnirea a fost un bun prilej pentru managerii din învățământ să-și spună ofurile, iar noi să le facem publice, în speranța că lucrurile se vor mișca în direcția scontată. Cert este că directorii și-ar fi dorit să fie consultați mai înainte de a fi puși în fața faptului împlinit.Dezbaterea publică din sala Remus Opreanu a Consiliului Județean Constanța a fost deschisă de prof. Rodica Pânzaru, directorul Liceului Tehnologic „Tomis”, cu o întrebare în asentimentul întregii audiențe: „Cine îi va supraveghea pe acești copii în weekenduri, când școala este închisă?”.
La care a răspuns chiar inițiatorul acestei legi, Tudor Pop: „Avem pe de o parte camerele instalate în curtea școlii, avem pază care poate supraveghea”… moment în care toți directorii i-au replicat că nu există așa ceva. „Agenții de pază angajați au program de opt ore, de luni până vineri. Nu putem să-i solicităm să vină în week-end sau în vacanță”, i-a explicat directorul Liceului „Tomis”.
Mai mult, prof. Iulia-Elisabeta Linea, directorul Liceului Teoretic „Lucian Blaga”, le-a explicat politicienilor că cele mai multe școli funcționează sub normativele legale în ceea ce privește paza. „Noi nu avem decât un singur paznic pe care îl folosesc zilnic de la ora 12 la ora 20. Mi se părea mai corect ca înainte de promulgarea acestei legi să ne întrebați și pe noi problemele. Cred că ar fi fost mai oportun să înființăm, pentru a-i ajuta pe tineri să facă sport, niște centre, niște parcuri dotate în care copiii să se întâlnească, să facă sport. Nu în curtea școlii, unde nu sunt decât betoane și porți de fotbal ieșite din uz. Să încercăm să construim ceva pentru secolul XXI, nu să ne întoarcem la epoca în care noi am trăit. Vorbim de o altă societate, cu alte principii”, a propus prof. Linea.
În intervenția sa, prof. Gabriela Bucovală, directorul Liceului Teoretic „Traian”, a atras atenția asupra unei… neconcordanțe: „La art. 112, alin. 2, «terenurile exterioare se află în administrarea consiliilor locale», realitatea din teren este alta. În municipiul Constanța, prin hotărârea Consiliului Local 335 din decembrie 2011, clădirile și terenurile aferente au fost trecute din administrarea RAEDPP în administrarea unităților de învățământ. Adică fiecare dintre noi suntem administratorii. Soluție: Consiliul Local poate retrage terenurile din administrarea unităților de învățământ, atunci administratorul vine, întreține, repară. De câte ori colegii mei au făcut solicitare să le fie asfaltată curtea școlii răspunsul a fost: nu putem pentru că nu este în administrarea noastră”.
Până și eleva Ariana Dudună, președintele Asociației Elevilor Constanța, consideră că această lege constituie un moment oportun „pentru a se introduce paza tuturor școlilor de către Consiliul Local și nu de acel personal prevăzut în organigramă. La Mangalia s-a putut ca paza să fie asigurată în integralitate de municipalitate, prin Poliția Locală”.
Şi prof. Liliana Svinarciuc, directorul Liceul Teoretic „Decebal”, a avut un punct de vedere: „Populația s-a schimbat radical și poate nu știți cu ce ne confruntăm noi astăzi. Atât timp cât noi am supravegheat nu s-a întâmplat nimic rău în nicio școală. Dar fără pază în școală sâmbăta și duminica nu putem deschide porțile. Pe vremuri, intram luni dimineață în școală, după ce sâmbătă și duminică a fost deschisă curtea școlii, și găseam grătare în mijlocul curților, tone de sticle de bere, adunam saci mari cu doze, seringi cu diverse. De la ce oră să merg luni dimineață în școală, înaintea copiilor care intră la 7.30, ca să fac curățenie, ca atunci când vin cei 1.000 de copii să nu calce pe doze de bere? Nu mai zic de mesaje obscene scrise cu graffiti sau geamurile sparte frecvent cu pietre. Vă rog să țineți cont că nu-i totuna ce-i în școală cu ce-i în curte!”, a povestit prof. Svinarciuc, care a propus, drept soluție, deschiderea câte unei școli pe cartier, dar obligatoriu cu pază umană care să identifice că în curte intră copii care vor să se joace.
Șeful serviciului de ordine publică al Poliției Locale, Cătălin Todireanu, a venit cu un mesaj mai… optimist: „În perioada imediat următoare o să se definitiveze dispeceratul pentru monitorizarea tuturor unităților de învățământ. O să avem patrule cu care o să verificăm atât în zilele lucrătoare, cât și în zilele libere. Când pe camere se va observa ceva, un echipaj de Poliție va interveni”.
După ce a expus demersurile pe care le face pentru instalarea de camere de luat vederi și temerea că e posibil să nu-i fie aprobate costurile prof. Anca Dragomir, directorul Colegiului Național de Arte „Regina Maria”, a concluzionat: „Legea este foarte bună, dar trebuie să existe niște norme și nu toată responsabilitatea să cadă în cârca noastră”.
Plecând de la nevoia schimbării atitudinii față de managementul riscurilor, prof. Vasile Nicoară, directorul Colegiului „Mircea cel Bătrân”, a fost de părere că nu o dezbatere frontală este soluția. „Suntem deja două părți: noi nu putem, dumneavoastră vreți. Trebuie să găsim soluții la fața locului, în unitățile de învățământ, pentru că fiecare are un specific. Unii au copiii cartierului, unde comunitatea se poate implica mai mult. Alții au copiii județului. Fiecare școală are un specific și al topografiei, și al imobilelor. Trebuie să vorbim aceeași limbă”.
La rândul ei, Elena Gogu, directorul Liceului Tehnologic „Gheorghe Duca”, a spus: „Problema este că, din cei foarte mulți copii care vor intra în curtea școlii, noi trebuie să fim conștienți că jumătate vor face sport și jumătate vor veni doar să socializeze. Era foarte bine dacă erau prevăzute toate aceste lucruri înainte de adoptarea acestei legi. Părerea mea este că întâi trebuie rezolvată problema finanțării acestor posturi de pază și atunci foarte multe lucruri se vor rezolva. Și noi ne dorim să avem copii sănătoși, să funcționăm la cele mai înalte standarde, dar trebuie să ne asigurăm că toate instituțiile statului funcționează așa cum trebuie, că avem sprijin de peste tot, pentru că noi, directorii, ne-am obișnuit să ne sacrificăm. Sincer, tare mi-e teamă să nu mă văd și în postura de bodyguard, pentru că toți paznicii își vor da demisia în condițiile în care toată responsabilitatea este pusă pe umerii lor. Nu este normal să aruncăm toată răspunderea asupra lor, care au o pregătire cât o au. Toată lumea vrea să facem ceva pentru copiii noștri, dar hai să facem pe toate fronturile, pentru că probleme sunt multe”.
În acest context, deputatul Stelian Ion consideră că este exagerată temerea directorilor că vor fi trași la răspundere pentru vreo catastrofă în curtea școlii. „Codul Civil instituie o răspundere pe bază de vinovăție. Dacă ai depus toate eforturile și s-a întâmplat pur și simplu ceva care nu ține de tine, pe baza atribuțiilor pe care le ai, nu ai cum să răspunzi pentru eventuale accidente care se vor întâmpla”.
Pe de altă parte, inițiatorul legii, Tudor Pop, a recunoscut că această lege poate constitui o oportunitate în rezolvarea unor probleme existente în școală la ora actuală.
