Impact devastator între adolescenți. "Am sperat să-mi înmulțesc la păcănele banii de la colind"

Pe parcursul lunii noiembrie, Organizația „Salvați Copiii” a realizat un sondaj, pe un eșantion de peste 1.000 de copii și adolescenți cu vârste cuprinse între 10 și 17 ani, cu privire la nocivitatea fenomenului „păcănele”, cel mai popular joc de noroc pe bani pentru copii, urmat de pariurile sportive, deși minorii nu ar trebui să aibă acces în agenții. Pariuri care se pot juca și online, fără probleme, doar că văd părinții desfășurătorul cheltuielilor pe card.

Conform anchetei „Salvați Copiii”, deși doar 14% dintre copii au recunoscut că au practicat jocuri de noroc pe bani, impactul fenomenului este mult mai amplu, 40% dintre ei menționând că au prieteni implicați în astfel de activități. Cu atât mai îngrijorător este faptul că majoritatea copiilor care au recunoscut că participă la astfel de jocuri au acces la agenții specializate, încălcând astfel legislația care interzice accesul până la vârsta de 18 ani. Accesul minorilor la jocurile de noroc e posibil fie din neglijență, fie din dorința angajaților acestor agenții de a crește profiturile, ignorând astfel impactul negativ profund pe care îl au jocurile de noroc asupra copiilor.

„Solicităm autorităților să deblocheze inițiativele legislative care vizează protejarea copiilor de expunerea excesivă la publicitate la jocuri de noroc, inclusiv interzicerea amplasării sălilor de jocuri de noroc în apropierea școlilor. De asemenea, cerem aplicarea legilor care interzic jocurile de noroc persoanelor sub 18 ani şi reglementarea publicității la jocurile de noroc”, a declarat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv „Salvați Copiii” România.

Politicienii nu se grăbesc. Au nevoie de sume uriașe pentru campania electorală

Conform aceluiași sondaj realizat de Organizația „Salvați Copiii”, minorii cu vârsta de 14 ani și peste au o frecvență semnificativ mai mare de practicare a jocurilor de noroc comparativ cu cei mai tineri (18% vs. 6%), iar cei din mediul rural sunt mai predispuși la jocurile de noroc pe bani în comparație cu cei din mediul urban (17% vs. 13%), conform aceleiași anchete citate.

În 2022, cheltuielile în sectorul jocurilor de noroc au atins suma de 28 de milioane de euro, agențiile de profil situându-se în topul celor mai mari cheltuitori în publicitate. Spre exemplu, sectorul de telecomunicații a alocat 30 de milioane de euro pentru publicitate, iar sectorul HoReCA 16 milioane de euro, conform Initiative Media Factbook 2023.

Reamintim că Senatul a aprobat, în septembrie 2023, proiectul de lege care prevede ca sălile de jocuri de noroc să fie amplasate la maximum 50 de metri de limita teritorială a orașelor, municipiilor sau comunelor. De asemenea, sălile de jocuri nu vor putea fi amplasate la mai puțin de 300 de metri de școli, parcuri, locuri de joacă, biserici, sau spitale sau în zone unde ar putea încurca traficul. Mai mult, licențele pentru organizarea jocurilor de noroc vor fi acordate în așa fel încât să nu existe mai mult de un punct de lucru per 20.000 de locuitori. În fiecare punct de lucru vor putea exista maximum 20 de aparate de tip slot-machine, față de numărul actual, de 75. Doar că proiectul mai trebuia aprobat și de Camera Deputaților, for decizional.

Din păcate, la peste două luni de la tam-tamul din jurul păcănelelor, lansat de premierul Marcel Ciolacu, care acuza presiuni și chiar șantaj din partea industriei, opt proiecte de lege în domeniu stagnează în comisiile Parlamentului. Ce interes ar avea politicienii să-și dea la „gioale”, acum, în buza alegerilor, când e nevoie de sume uriașe pentru campania electorală?