Suntem praf la învățătură, dar trei din patru elevi români vor diplomă universitară

Dacă mai puțin de 5% dintre elevi au atins cele mai înalte niveluri de competență, și anume, nivelurile 5 și 6 – aproximativ 4%, la matematică, 2%, la lectură și 1%, la științe, măcar la repetenție ne putem mândri că nu stăm așa rău. În România, 5% dintre elevi raportează că au repetat cel puțin o dată o clasă în școala primară, în gimnaziu sau în liceu (ciclul inferior), un procentaj mai scăzut decât media OCDE (9%) sau față de media UE (8%).

Cât de mulțumiți de viață sunt adolescenții?

În România, în medie, elevii în vârstă de 15 ani sunt mulțumiți de viața pe care o duc: ei au declarat un nivel de 7,5 pe o scală de la 0 la 10 privind satisfacția cu viața. Aproape trei sferturi dintre elevii români de 15 ani sunt mulțumiți și foarte mulțumiți de viața lor, în timp ce 11% dintre elevi declară un nivel scăzut al satisfacției cu viața și pot fi descriși ca fiind „nemulțumiți de viață”. Prin comparație, 61% este media OCDE și 64% media UE. Aparent, elevii din Polonia se declară a fi cel mai puțin satisfăcuți cu viața lor, în jur de jumătate fiind mulțumiți și foarte mulțumiți.

Din 2015 și până la momentul actual, în PISA elevii au fost întrebați despre experiențele lor ca victime ale bullying-ului la școală și s-au măsurat patru tipuri distincte de hărțuire: fizică, relațională, verbală și prin extorcare. În România, în medie, 25% dintre elevi au declarat că au fost supuși bullying-ului cel puțin de câteva ori pe lună, iar 13% dintre elevi au fost clasificați ca fiind expuși frecvent bullying-ului. Elevii par a fi afectați, în cea mai mare măsură, de faptul că sunt luați în râs (14%) sau de faptul că se răspândesc zvonuri răutăcioase despre ei (11%). Chiar dacă pentru celelalte aspecte investigate procentele elevilor supuși bullying-ului sunt sub 6%, totuși, un sfert dintre elevii români sunt afectați de diversele forme ale bullying-ului, după cum aceștia raportează.

În România, o mare majoritate a elevilor (78%) au fost de acord sau total de acord cu faptul că profesorii din școlile lor sunt interesați de starea de bine a elevilor lor și 27% dintre elevi au declarat că se simt intimidați de profesorii din școală. În medie, la cele opt întrebări specifice incluse în chestionarul PISA 2022, elevii au declarat că se simt, în general, sprijiniți de către profesorii lor. Se remarcă faptul că între 40% și 60% dintre elevi simt nevoia să primească mai multă atenție de la profesorii lor.



Rezistența la schimbare a profesorilor

În România și în țările de referință, cu excepția Croației și Portugaliei, între 12% și 20% dintre elevi au profesori care nu răspund nevoilor lor, media OCDE fiind de 28%, iar media UE de 25%. Doar 3% dintre elevii români sunt afectați de faptul că profesorii lipsesc de la ore. Procente mult mai ridicate sunt raportate în Portugalia, Croația sau Ungaria (peste 20%), iar în Ungaria și Polonia, în jur de 10%. Rezistența la schimbare a profesorilor este un alt factor care poate avea consecințe asupra rezultatelor elevilor. 27% dintre elevii români au profesori care sunt astfel catalogați de către directorii lor, ceea ce coincide cu media UE sau OCDE. În Ungaria, respectiv Bulgaria, mai puțini elevi (în jur de 10%) sunt afectați de această situație, iar în Croația și Portugalia, considerabil mai mulți (35%, respectiv 61%). În România și în toate țările de comparație, profesorii sunt considerați bine pregătiți, excepție făcând Croația și Bulgaria, unde 10%, respectiv 22% dintre elevi sunt afectați de lipsa pregătirii profesorilor lor.

În România, 13% dintre elevi au studiat în școli unde învățarea suferă din cauza lipsei de cadre didactice și numai 10% dintre elevi au fost afectați de slaba pregătire a acestora. Mai mulți elevi, însă, au fost afectați de lipsa personalului didactic ajutător – 30% au frecventat școli ai căror directori consideră asta.

În cadrul PISA 2022, elevilor li s-a solicitat să menționeze ce niveluri de educație se așteaptă să finalizeze. În România, trei din patru elevi au declarat că se așteaptă să obțină o diplomă universitară. Astfel de așteptări se identifică și în Portugalia. În Croația și Ungaria, mai puțini elevi – 70%, respectiv 60%, iar în Polonia, doar jumătate dintre elevi își doresc continuarea studiilor. Media la nivelul țărilor OCDE este de 69%, iar media la nivelul UE este de 67%.