Autoritatea Navală Română încearcă să modifice OUG 50/2022 fără voia Ministerului Transporturilor și a Guvernului

Odată cu adoptarea OUG nr. 50/2022, a fost stopată declanșarea procedurii de infringement, situație în care s-a ajuns din vina departamentului transporturi navale din Ministerul Transporturilor și a Autorității Navale Române. De-a lungul celor șapte ani, noi, reprezentanții Sindicatului Liber al Navigatorilor, am avut numeroase întâlniri cu autoritățile, în care am cerut adoptarea normelor de aplicare a MLC 2006. Întotdeauna s-a găsit cineva care a intervenit pentru a împiedica aplicarea convenției internaționale. Au existat interese destul de multe pentru a nu se aplica regulile internaționale în România” – a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Adrian Mihălcioiu, președintele Sindicatului Liber al Navigatorilor și șef al Inspectoratului ITF România.

Lucrătură pe la spate

În conformitate cu prevederile Constituției României, Guvernul a depus, la Parlament, proiectul Legii pentru aprobarea OUG nr. 50/2022. În ședința din data de 16 mai 2022, Senatul l-a adoptat fără nicio modificare și l-a transmis, imediat, Camerei Deputaților. Acolo, înainte a ajunge în plen, la votul final, proiectul a început să fie plimbat pe la comisiile de specialitate. Acestea au misiunea de a face observații, propuneri, de a-l aviza sau a întocmi rapoarte pe marginea lui.

 

Până în prezent, trei dintre cele șapte comisii l-au avizat în forma adoptată de Guvern. Este vorba de Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia pentru sănătate și familie și Comisia pentru industrii și servicii.

Lucrurile s-au poticnit din momentul în care proiectul a intrat în lucru la Comisia pentru transporturi și infrastructură. În mod surprinzător, la aceasta nu au ajuns propunerile de modificare înaintate de Sindicatul Liber al Navigatorilor, care vizau forma și nicidecum fondul unor articole, având rolul de a face mai clar textul legii, pentru a putea fi aplicată fără dificultăți de interpretare.

„În schimb, peste capul tuturor, la comisie au ajuns propunerile Autorității Navale Române, care conțin prevederi ce se abat de la litera și spiritul Convenției MLC 2006 și ale Directivei europene. Dacă aceste propuneri de modificare ar fi aprobate, România va intra din nou în procedura de infringement. Împreună cu reprezentantul Ministerului Transporturilor, m-am prezentat în comisia Camerei Deputaților și am obținut suspendarea dezbaterilor. Efectiv și sindicatul, și Ministerul Transporturilor ne-am trezit cu această listă de propuneri a ANR în comisie, fără să fim informați” – relatează liderul sindical.



O premieră absolută

Stimați cititori, cazul este o premieră absolută în istoria instituțională a Românei. Pentru prima oară o structură a statului român, a trecut peste capul ministerului tutelar și al Guvernului, încercând să modifice, fără știința lor, manipulând o comisie parlamentară, un act normativ adoptat de Executiv. Dacă ANR are obiecții, observații și propuneri de făcut privind textul ordonanței de urgență, de ce nu le-a înaintat Ministerului Transporturilor în perioada în care acesta lucra la proiect, așa cum este normal și legal? De ce nu le-a transmis ministerului nici măcar în perioada cât proiectul de act normativ s-a aflat în dezbatere publică? Oare s-a temut că nu vor fi admise, pentru că sunt în discordanță cu litera și spiritul Convenției MLC 2006? Nu cumva avem de-a face cu o mișcare premeditată de a obține modificarea OUG nr. 50/2022, peste capul Ministerului Transporturilor și Guvernului, cu ajutorul unor deputați din Comisia pentru transporturi și infrastructură?

Pentru a afla de ce Autoritatea Navală Română a recurs la o astfel de manevră, în cursul zilei de luni, 7 noiembrie 2022, i-am transmis un set de întrebări. Din păcate, până la încheierea ediției nu am primit niciun răspuns.

Reformați ANR-ul!

Stimați cititori, indiferent de motivele ce au stat la baza acestei șocante manevre, fapta nu poate fi trecută cu vederea nici de Ministerul Transporturilor, nici de Guvernul României. Ea se adaugă unui șir lung de acțiuni și inacțiuni ale Autorității Navale Române, potrivnice intereselor navigatorilor români, companiilor de crewing serioase și interesului național.

Iată un singur exemplu: timp de peste două decenii, după dispariția flotei maritime, ANR nu a întreprins niciun demers pentru reînființarea pavilionului maritim internațional al României, pentru a atrage armatori, locuri de muncă pentru navigatorii și cadeții români, comenzi de construcții și reparații în șantierele navale ale țării, precum și importante venituri la bugetele statului.

Ministerul Transporturilor și Guvernul României au obligația să restructureze și să reformeze Autoritatea Navală Română, instituție care nu își mai îndeplinește menirea de a susține industria shipping-ului românesc. Prima măsură ce ar trebui luată este revenirea ei de la Constanța la București, sub ochii Ministerului Transporturilor, așa cum a fost înainte de 1990, pe vremea când purta numele Inspectoratul Navigației Civile. Astfel, instituția va scăpa din captivitatea cercurilor de interese, iar activitatea ei va putea fi mai ușor urmărită și controlată.