Buldozere, excavatoare, ziduri la pământ! "Bombardament" la Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu

Inaugurarea aerogării, în 1962

Ar fi nedrept, pentru cei care au clădit cu sudoarea frunţii aeroportul de la Kogălniceanu, ca, înainte de a prezenta proiectul de metamorfoză radicală, să nu trecem în revistă câteva repere istorice. Astfel, primul avion civil a aterizat aici în 1960, iar doi ani mai târziu, a avut loc inaugurarea aerogării şi a corpului tehnic cu turnul de control. O aerogară care a fost extinsă pentru pasageri spre sud în 1968, an în care a fost construit şi salonul oficial.

În 1982, s-au efectuat reparaţii capitale ale construcţiilor existente în cadrul aeroportului, iar în 1986, unitatea a fost dotată cu cabine de check-in pe fluxuri.

În tot acest timp, aeroportul de la Mihail Kogălniceanu şi-a îndeplinit şi rolul strategic în sistemul de apărare naţională, aici fiind cantonate structuri militare româneşti şi, de aproximativ două decenii, structuri NATO.

O reabilitare grandioasă

Octombrie 2023. Dacă treci pe drumul naţional şi, la marginea localităţii, arunci o privire scurtă, mai ales în actualul context politic internaţional, marcat de conflictele din Ucraina sau Israel, ai putea crede că aeroportul a fost… bombardat! Vechile construcţii au fost puse la pământ, buldozerele au „muşcat” din ziduri fără milă. 

„Avem proiecte pe care trebuie să le finalizăm până la data de 31 decembrie 2023, pe fonduri de stat, dar şi fonduri europene, care vor creşte siguranţa şi securitatea aeroportului. Unele dintre proiecte au fost demarate în urmă cu doi ani, altele anul acesta. Toate sunt foarte importante, suma totală ajungând la 100 milioane de euro.

Reabilitarea terminalului va fi una grandioasă şi sperăm ca, la finele lucrării, să atragem noi curse, mai ales că s-a investit mult la capitolul siguranţă. Noul terminal o să arate complet diferit, la standarde europene, cu o parcare mai mare, cu magazine şi multe alte facilităţi.

Foarte important, pe Kogălniceanu, aeronavele vor putea ateriza în condiţii de ceaţă, de vizibilitate redusă.

De asemenea, s-au cumpărat utilaje de deszăpezire de ultimă generaţie, extrem de necesare, urmează să achiziţionăm şi alte utilaje, în valoare totală de şase milioane de euro”, a declarat, pentru „Cuget Liber”, directorul general Bogdan Ionuţ Artagea.

Finanţare prin fonduri europene

Proiectul „Dezvoltare terminal, turn de control şi parcare pentru Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu Constanţa” beneficiază de finanţare prin fonduri europene (POIM). Graţie acestui proiect, vor fi îmbunătăţite infrastructura, serviciile aeroportuare, care vor fi totodată adaptate la nevoile aflate în continuă schimbare ale populaţiei, va creşte gradul de satisfacţie şi siguranţă a pasagerilor, se vor îmbunătăţi condiţiile de muncă ale personalului aeroportuar şi se va asigura, de asemenea, funcţionarea sustenabilă şi cost-eficientă a aeroportului pe termen mediu şi lung. 

„La realizarea proiectului, s-au implementat soluţii tehnice pentru a reduce cât de mult posibil consumul de energie. De asemenea, soluţiile propuse asigură un impact cât mai mic asupra mediului, implementând măsuri precum izolarea termică a anvelopei clădirii şi evitarea punţilor termice, managementul controlului solar pe faţade etc.”, a explicat directorul general Bogdan Ionuţ Artagea.

Iată şi câteva detalii tehnice: total suprafaţă construită propusă clădire rezultată - 11.300 mp; total suprafaţă desfăşurată propusă clădire rezultată - 15.983 mp; cheltuieli totale proiect - 229.484.421,37 lei (inclusiv TVA); cheltuieli totale eligibile actualizate proiect - 193.080.418,34 lei; cheltuieli totale nerambursabile - 164.118.355,59 lei; cheltuieli totale ajutor de stat/totale contribuţie proprie - 28.962.062,75 lei; intensitatea intervenţiei - 85%; perioada de implementare - 31.12.2023.