Depresie, timp şi bani pierduţi! Înşelătorii care pot fi evitate de navigatori

A început „sezonul ţepelor” din sectorul de plasare de forţă de muncă, de la începutul anului şi până acum, doar la Constanţa fiind semnalate cinci cazuri de navigatori înşelaţi cu sume frumuşele. Oare câte or fi în total? Şi, mai ales, ar putea fi evitate?

Cazurile tipice de înşelătorie parcă sunt trase la indigo, ne explică Adrian Mihălcioiu, preşedintele Sindicatului Liber al Navigatorilor (SLN).

„Un navigator a contactat direct o companie de shipping găsită pe net, aparent în regulă, nave, activitate, numai că respectivul contact nu era de la acea companie, ci de la un escroc care ştia bine ce face. Alt navigator a contactat un alt escroc la un târg de joburi din Bucureşti. Altul a primit pe facebook o reclamă de la o firmă angajatoare de personal navigant din Africa de Sud şi tot aşa.

În toate cazurile, a urmat un draft de contract de angajare cu un salariu aproape dublu faţă de ceea ce primise respectivul până în acel moment, câteva schimburi de informaţii şi copii de documente trimise pentru aprobare, apoi înştiinţarea că a fost acceptat şi îi trebuie o viză de lucru care costă ceva, dar banii vor fi restituiţi imediat ce va ajunge la navă fără probleme, de regulă o sumă cuprinsă între 500 şi 1.000 de euro.

Apoi veşnica trimitere a vizei către navigator, transport care costă şi el între 300 şi 500 de euro, apoi vine la pachet o procesare de documente şi o garanţie depusă într-un cont special care va fi returnată la terminarea contractului şi, de aici, deja ajunşi la o sumă considerabilă, vine în sfârşit un contract de muncă (fals) indicând o navă care poate fi din nou reală ca nume, apoi alte sume de bani pentru reînnoirea vizei, taxe de protecţie sau cine ştie ce alte invenţii, ducând în cele din urmă la o gaură considerabilă în bugetul personal, pierdere de timp, câteodată şi mai rău, un început de depresie din care se iese destul de greu.

Oamenii se păcălesc pe fondul unor postări şi laude în diferite medii online ale câtorva care bravează spunând că salariile plătite pe un contract încheiat direct cu o companie externă sunt considerabil mai mari decât cele obţinute prin agenţiile de crewing din România”, a declarat Adrian Mihălcioiu.

Ce-i de făcut, ce trebuie să ştie un navigator înainte de a semna un contract sau de a face - mai rău! - plăţi anticipate? Aflăm tot de la liderul SLN.

„Le recomandăm navigatorilor să aplice pentru un loc de muncă sigur printr-o agenţie autorizată conform OUG 50/2022 de către ANR, ceea ce conferă o garanţie în plus că locul de muncă este real, contractul este unul standard în piaţă şi implementează toate cerinţele negociate de organizaţiile afiliate ITF.

În cazul în care se aplică direct la o companie de navigaţie, trebuie ţinut cont de anumite elemente de siguranţă în transmiterea datelor personale către acele entităţi, în sensul în care să se poată verifica dacă persoana de la capătul celălalt este acea persoană reală şi reprezintă compania. Dacă se solicită orice lucru în afară de copii ale documentelor normale cerute pentru întocmirea contractului de muncă, încetaţi imediat orice comunicare cu acele entităţi. Nu transmiteţi niciodată documentele în original nimănui!”, avertizează Adrian Mihălcioiu.

Citiţi cu mare atenţie draftul de contract

Navigatorii sunt sfătuiţi ca, înainte de semnarea unui contract de muncă, să-l citească şi să îl înţeleagă bine.

„Trebuie să ştim ce semnăm, contractul individual de muncă să includă obligatoriu contractul colectiv de muncă semnat de companie cu o organizaţie a navigatorilor afiliată ITF - se poate verifica pe seafares.org - sau în cazul în care nu există, să includă contractul colectiv de muncă International IBF CBA.

Nu în ultimul rând, este bine ca navigatorii să facă parte din organizaţii afiliate ITF şi ETF din Europa şi să solicite experienţa profesioniştilor din acele sindicate ori de câte ori întâmpină o problemă legată de locul de muncă. Baza de date ITF este reală şi este apărată împotriva hackerilor. Aceasta conţine date despre toate navele active din sectorul maritim, despre proprietari, operatori sau manageri, cât şi datele a peste 80% a adevăraţilor proprietari ai navelor, proprietari care stau în spatele unor companii înregistrate în ţări care oferă pavilioane de complezenţă. Aceste date pot fi accesate numai de sindicatele afiliate ITF şi de inspectorii ITF”, a mai punctat Adrian Mihălcioiu.