Marile companii au intrat în fibrilaţii. Impozitul minim din cifra de afaceri le goleşte conturile

Marile companii, în special multinaţionalele, a căror cifră de afaceri depăşeşte „borna” de 50 milioane de euro, au intrat în fibrilaţii. Proiectul Ministerului Finanţelor, de a introduce impozitul minim (1%) din cifra de afaceri, le dă socotelile peste cap şi le va produce „deranj” prin conturile bancare. Reacţiile sunt fireşti, fiecare caută să se repoziţioneze.

România trebuie să reducă urgent deficitul bugetar, pentru a nu risca să piardă finanţarea europeană. Astfel, autorităţile de la Bucureşti pregătesc un amplu set de măsuri fiscale, graţie cărora ar urma să încaseze mai mult.

După ce, într-o ediţie anterioară, am dezvoltat subiectul disciplinei fiscale, în ediţia de astăzi vom pune accentul pe impozitul minim pe cifra de afaceri. De pe urma acestuia, Ministerul Finanţelor ar putea încasa 6,2 miliarde de lei suplimentar la bugetul statului, este de părere Daniel Anghel, coordonator servicii fiscale şi juridice PwC România.

„Dintre toate modificările, cel mai important este impozitul minim pe cifra de afaceri, care va avea cel mai mare impact. Impozitarea cifrei de afaceri este o practică aproape inexistentă în ţările dezvoltate, tocmai pentru că mărimea cifrei de afaceri nu înseamnă implicit şi profituri pe măsură. Marjele de profit diferă, evident, de la un sector economic la altul, dar şi în funcţie de contextul economic. Conform estimărilor noastre, vor fi 756 de companii eligibile la plata acestui impozit pe cifra de afaceri, 20 dintre acestea fiind instituţii de credit, iar 335 de companii ar urma să plătească în continuare 16% impozit pe profit. Suma pe care estimăm că Ministerul de Finanţe o va încasa suplimentar prin aplicarea acestui impozit este de 6,2 miliarde de lei în plus la bugetul statului”, explică Daniel Anghel.

Aceste estimări iau în calcul doar cifrele bilanţiere ale companiilor, aşa cum ele au fost publicate în 2022 pe site-ul Ministerului Finanţelor, nu veniturile totale prevăzute de proiectul de lege, care, în anumite situaţii pot fi chiar mai mari.

Ritmul de creştere economică, încetinit!

Foarte probabil, impozitul pe cifra de afaceri va avea şi alt gen de consecinţe, precum încetinirea ritmului de creştere economică într-un context oricum volatil. Acesta descurajează investiţiile, cu precădere cele asumate de companii pe termen scurt şi mediu.

„Deşi la prima vedere impozitul pe cifra de afaceri poate părea un instrument atrăgător, această măsură poate avea un efect contrar, respectiv migrarea activităţilor unor companii către alte state sau amânarea intenţiilor de investiţii. Şi asta în contextul în care România, în ultimii doi ani, a avut cifre record din perspectiva investiţiilor străine directe, undeva la 9-10 miliarde de euro pe an.

Din păcate, aceste modificări nu au fost însoţite şi de o analiză de impact, costuri versus beneficii. Va genera cu siguranţă presiuni inflaţioniste prin transferul costurilor către consumatorii finali. Şi nu în ultimul rând, ar putea reduce competitivitatea României cu impact asupra exporturilor. Vom deveni mai scumpi şi, ca atare, mai puţin atractivi, cu potenţial efect asupra balanţei comerciale.

România are o situaţie bugetară dificilă, dar majorarea taxelor nu ar fi trebuit să fie singura soluţie”, a mai spus Daniel Anghel.

Un circuit care s-ar putea bloca

La rândul lor, reprezentanţii Asociaţiei Companiilor de Distribuţie de Bunuri din România (ACDBR) atrag atenţia că taxa pe cifra de afaceri va genera pierderi cuprinse între 35% şi 83% companiilor din sectorul distribuţiei de bunuri.

„Taxa pe cifra de afaceri va avea un impact negativ asupra sectorului economic de distribuţie de bunuri şi implicit asupra economiei naţionale. Toate companiile care îşi desfăşoară activitatea în România ar urma să fie impozitate cu 1% din cifra de afaceri, dacă aceasta depăşeşte suma de 50 milioane de euro, însă o astfel de impozitare nu poate fi susţinută de companiile de distribuţie, unde marja de profit funcţie de produsele distribuite se situează în medie între 0,47% şi 3,4%.

Aplicarea unei astfel de impozitări în sectorul de distribuţie tradiţională de bunuri de larg consum ar avea un impact negativ asupra activităţii micilor retaileri şi a celor din HoReCa”, se arată într-un comunicat de presă transmis de asociaţie.

Potrivit organizaţiei, la ora actuală, marja de profit a unei companii de distribuţie în domeniul produselor din tutun (produse care generează, după produsele din petrol, cea mai mare valoare din accize la bugetul statului) este între 0,47% şi 1,37%, iar a unei companii din domeniul distribuţiei de băuturi şi alimente este între 1,5% şi 3,4%.

„Noua taxă ar împovăra situaţia financiară a companiilor de distribuţie, făcând practic nerentabilă această activitate şi blocând aprovizionarea celor peste 60.000 de firme din piaţa tradiţională şi domeniul HoReCa”, se mai arată în documentul citat.