Cea mai bună soluţie pentru reducerea deficitului bugetar. "Trebuie o intervenţie fermă!"

Finanţele României s-au prăbuşit într-un hău negru. Deficitul bugetar a ajuns la cote alarmante, procentele nu mai pot fi ascunse Uniunii/Comisiei Europene, principalul finanţator, care cere de urgenţă să se ia măsuri. Ca de fiecare dată, tunurile vor fi puse în special pe firmele mici şi mijlocii, pe contribuabilii disciplinaţi. Dar de marea risipă a banilor publici nu vorbeşte nimeni?

România cheltuie mai mult decât produce, trăieşte din împrumuturi, dar, cu toate aceasta, îşi permite luxul de a întreţine un aparat administrativ stufos, bugetofag şi nici nu sunt semnale că anomalia s-ar putea remedia prea curând.

Şi totuşi, în acest context tulbure, o iniţiativă de nota 10 îi aparţine Camerei de Comerţ şi Industrie a României, care, prin vocea preşedintelui Mihai Daraban, readuce în actualitate ideea reformei, a reorganizării administrative, un proiect blocat momentan într-un sertar prăfuit, însă care ar putea genera beneficii grozave.

În Polonia s-a putut!

„Atunci când am lansat această propunere, prima oară în 2020, am plecat de la ideea de a fi cât mai atractivi investitorilor, iar pentru acest lucru, trebuie să existe un confort bugetar.

În 2020 însă nu aveam loc de ştirile despre Covid-19, astfel încât am reluat această discuţie în momentul în care, în presă, au apărut ştirile despre gaura bugetară. Sunt convins că o să tot avem astfel de găuri bugetare dacă nu se iau măsuri urgente. Dacă nu se intervine ferm, vom fi condamnaţi ani mulţi de aici înainte la deficite, să nu ne facem vreo iluzie că vom scăpa.

Când am vorbit de confort bugetar, noi nu ne-am legat de zonele de interes naţional, cum ar fi sănătate, învăţământ, armată etc. Ne-am oprit asupra reformei administrative a statului român. Avem judeţe înfiinţate în 1968, având la bază mai mult premisa de industrializare a fiecăruia dintre ele, premisă care nu mai este de actualitate. În acest caz, noi am venit cu exemplul celor 15 curţi de apel şi am propus ca, în loc de 42 de judeţe, să reducem numărul acestora până la 15. Curţile de apel au fost înfiinţate în 1992 şi au la bază conceptul de mobilitate al cetăţeanului, adică cum poate ajunge cineva mai repede să-şi facă dreptate.

Ne-am uitat şi la modelul polonez. Ei au avut 47 de voievodate, din care au făcut numai 16 şi nu a fost nicio tragedie.

De asemenea, ne-am referit şi la comunele care au mai puţin de cinci mii de locuitori sau oraşele cu mai puţin de zece mii de locuitori. Avem nenumărate exemple cu primari ai unor localităţi cu două-trei mii de locuitori care au pretenţia să aibă şcoală în comună, dar nu au elevi. Cu siguranţă e mai uşor şi mai ieftin să cumperi un autobuz care să transporte elevii la o localitate învecinată.

Nu ştiu ce va face statul român în continuare cu această propunere, ceea ce ştiu însă cu certitudine este că, dacă s-ar pune în practică, economiile la bugetul de stat ar fi însemnate”, a declarat, pentru „Cuget Liber”, preşedintele Mihai Daraban.

Un exerciţiu de imaginaţie

Dragi cititori, faceţi un simplu exerciţiu de imaginaţie şi veţi realiza ce economii uriaşe s-ar putea face prin reducerea numărului de judeţe: mai puţine consilii judeţene, mai puţine direcţii judeţene, reprezentantele ministerelor în teritoriu, mai puţină birocraţie, mai puţini oameni care mută o hârtie dintr-un birou într-altul. Ar fi mai puţine salarii, indemnizaţii de conducere sau fel de fel de sporuri plătite „din inerţie”, iar procurorilor DNA le-ar fi mai uşor să urmărească circuitul banilor publici, din simplul considerent să vor fi mai puţini „intermediari” pe traseu.

Dar are oare cineva curajul de a lua taurul de coarne, mai ales în an preelectoral? Şi nu curajul, ci mai degrabă interesul… Neamuri, cumetri, amante…