Portul Constanța va fi deblocat! Guvernanții vor lua decizii majore pentru viitorul său

1460
Evenimentul petrecut marți, 29 martie 2022, în portul Constanța, ar putea determina o cotitură în evoluția sa din ultimii 30 de ani. Iată, Sorin Grindeanu, viceprim-ministru și ministru al Transporturilor, și Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților, s-au întâlnit cu reprezentanții companiilor și autorităților din cel mai mare port al țării. La ședința de lucru de la Gara Maritimă, au fost prezenți conducătorii Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, ai Autorității Navale Române, ai companiilor feroviare CFR Infrastructură și CFR Marfă.





O oportunitate istorică

Deschizând conferința de presă organizată la finalul întâlnirii, Marcel Ciolacu a declarat: „Înțelegem foarte bine că cel mai important port de la Marea Neagră, în conjunctura conflictului din Ucraina, este portul Constanța. Acest lucru se cunoaște la nivel guvernamental. Este important să se cunoască și la nivel administrativ, în Constanța, acest lucru. Administrarea portului Constanța trebuie să intre într-o altă dinamică, spre altă eficiență. De aceea am venit împreună cu domnul Sorin Grindeanu, să vedem pe partea executivă ce trebuie să facă Guvernul României, și eu, pe zona legislativă. Capacitatea portului Constanța este, în acest moment, de 65 de milioane de tone. Este un proiect ambițios ca, până în 2030, să fie de 120 de milioane de tone. Lucrurile trebuie grăbite în acest moment pentru a nu pierde oportunitatea conferită în urma conflictului din Ucraina. Trebuie demarate rapid investiții cu susținere guvernamentală. După această vizită, vom avea o întâlnire cu domnul prim-ministru, astfel încât din acest moment Guvernul și Parlamentul să aibă o agendă comună în ceea ce privește portul Constanța.”



Dispare cimitirul de vagoane?

Luând cuvântul în fața ziariștilor prezenți, câtă frunză, câtă iarbă, ministrul Sorin Grindeanu a declarat că una dintre primele priorități ale Ministerului Transporturilor este „valorificarea întregului potențial al portului Constanța.” Referindu-se la conexiunile terestre ale portului, a afirmat că: „Legăturile rutiere sunt valorificate în proporție de sută la sută, în schimb cele feroviare, putem spune, cu generozitate, că sunt valorificate în procent de 50%. De aceea astăzi am venit însoțit de directorii de la CFR Infrastructură și CFR Marfă. Astăzi, le-am cerut ca, în termen de două zile, să-mi prezinte un plan de măsuri, astfel încât să degajăm mare parte din liniile blocate în acest moment, cu un număr de circa 700 de vagoane. Unele dintre ele stau de zeci de ani, de au crescut pomii prin ele și vegetația, altele pot fi valorificate, dar în mod sigur blochează activitatea portului Constanța pe zona feroviară. Suntem într-o competiție cu alte porturi de la Marea Neagră, pe care statul român nu-și permite să o piardă. Le-am spus-o și responsabililor de aici. Săptămâna viitoare trebuie să venim cu propuneri, cu care să mergem și în Parlament, să deblocăm situația.”





Salt spectaculos al traficului de mărfuri

Referindu-se la evoluția traficului portuar, ministrul transporturilor a precizat că, în ultima săptămână, acesta a crescut cu circa 8%, cele mai mari creșteri înregistrându-se la: produsele petroliere (+53%), echipamente și mașini (+97,7%), îngrășăminte (+20%) și combustibili minerali solizi (18%). Media zilnică a cantităților de mărfuri operate a crescut cu circa 30.000 tone, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, până la 160.000 tone. În 2021, se aflau sub operare, în medie pe zi, un număr de 30 – 33 de nave. Acum s-a ajuns la o medie de aproape 50 de nave.

„Rolul Guvernului și al Parlamentului în situația dată este acela de a depune toate eforturile pentru valorificare întregului potențial al portului Constanța – a afirmat ministrul. Și vom face acest lucru. Am dat acest termen de două zile celor de la CFR Infrastructură și CFR Marfă să spună de ce au nevoie. Vor lucra împreună cu managerii din port, astfel încât să punem rapid în mișcare tot acest angrenaj și pentru a folosi zona de cale ferată rămasă în urmă.”





Era guvernanței corporative în transporturi

Sorin Grindeanu a anunțat că vor fi luate măsuri de întărire a managementului la nivelul tuturor companiilor și autorităților din subordinea Ministerului Transporturilor. „În urmă cu aproximativ o lună am lansat o licitație prin care recrutam o firmă care se va ocupa de aplicarea OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă în toate instituțiile și autoritățile din coordonarea ministerului. Nu poți avea un management performant dacă schimbi managerii din două în două luni. Este prima dată când se ia această decizie pentru toate autoritățile și companiile din coordonarea Ministerului Transporturilor. Licitația e pe final. Vom intra pe această procedură care să ofere stabilitate consiliilor de administrație și echipelor manageriale, care să vină cu un plan aprobat pe patru ani, pe care să-l poată urmări. Mă folosesc de acest prilej pentru a transmite mesajul către toate structurile din coordonarea ministerului” – a declarat ministrul transporturilor.





Calea ferată devine prioritate

În numele ziarului „Cuget Liber”, i-am pus ministrului transporturilor următoarele întrebări:

„În ultimii 20 de ani, operatorii portuari și Administrația portuară au făcut investiții uriașe. La ora actuală, ratele de operare din portul Constanța sunt egale și, uneori, întrec ratele de operare din porturile europene dezvoltate. În aceeași perioadă, viteza trenurilor de marfă în România a scăzut până la 16 km pe oră. Când vor circula trenurile de marfă cu cel puțin 60 kilometri pe oră, în România? În cât timp își vor vedea operatorii portuari împlinit acest vis, ca să nu mai piardă fluxuri uriașe de mărfuri?”

Sorin Grindeanu mi-a dat următorul răspuns: „La sfârșitul anului trecut am aprobat, în ședință de guvern, un plan investițional pe următorii zece ani, în domeniul transporturilor, care cuprinde toate componentele. Suma necesară pentru realizarea lui este de circa 70 de miliarde de euro. Astăzi avem acoperită suma de circa 40 de miliarde de euro. Diferența de 30 de miliarde de euro nu este cea mai mare problemă. Acest plan investițional realizează un echilibru între zona rutieră și cea feroviară. Avem proiecte cuprinse în PNRR. Sunt total de acord cu dumneavoastră. Vineri s-a semnat prima achiziție de 20 plus 17 rame noi. E prima oară în ultimii 20 de ani când, în România, se cumpără material rulant nou. Calea ferată nu a fost o prioritate pentru guvernele din România în ultimii 20 de ani. Este obligatoriu să devină prioritate, mai ales că este considerat transport verde și va beneficia, în viitor, de sume care vor fi mai mari decât în transportul rutier”.



Cazul ARSVOM

Iată și cea de-a doua întrebare: „Domnule ministru, care va fi soarta Agenției Române pentru Salvarea Vieții Omenești pe Mare? Va fi desființată, va fi relocată la IGSU?”

Mulțumindu-mi pentru întrebare, Sorin Grindeanu s-a declarat bucuros că are prilejul să clarifice această problemă la Constanța. „În urmă cu o lună și jumătate am avut o întâlnire cu sindicatul Agenției. IGSU și-a exprimat dorința de a prelua activitatea. De cealaltă parte, a angajaților ARSVOM, există o rezistență de a trece în acest sistem. A rămas ca până la 1 iunie – 1 iulie să luăm o decizie, care să țină cont și de doleanțele angajaților, dar și de o anumită construcție pe care și-o dorește IGSU. Trebuie să înțeleagă și IGSU că salvarea pe mare are un specific aparte.”



Vom mai avea flotă?

Ultima întrebare pe care i-am pus-o ministrului a fost următoarea: „Am lucrat 17 ani în Șantierul Naval Constanța și am participat la construcția a două treimi din flota maritimă comercială a României, în calitate de sociolog. Astăzi mai avem două epave sub pavilion românesc, ferry-boat-urile «Eforie» și «Mangalia», care sunt în conservare din 2008. Avem porturi, avem 35.000 de navigatori maritimi, care sunt nevoiți să muncească în alte flote, avem un învățământ marinăresc performant. Când vom avea nave maritime comerciale sub pavilion românesc, care să transporte mărfuri pe mările și oceanele lumii?”

Iată ce mi-a răspuns ministrul: „Apropo de marinari, la ultima ședință de guvern am adoptat o hotărâre privind prelungirea carnetelor de marinar de la doi la cinci ani. Ne-am aliniat, astfel, la legislația europeană. În ceea ce privește flota, mi-ar fi greu să dau o explicație de ce s-a ajuns aici. În calitate de membru al Guvernului, eu văd problema flotei maritime ca o problemă în care statul să vină să încurajeze inițiativa privată. Rolul statului este să ofere pârghii prin care statul să sprijine armatorii privați.”



Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.3502 secunde