Traficul de mărfuri din porturile maritime românești a făcut un salt de 10%, cu sprijinul Ucrainei

Industria portuară este foarte solicitată în această perioadă a anului, traficul de mărfuri din porturile maritime românești fiind tot mai dinamic. Luni, 21 noiembrie 2022, se aflau sub operațiuni de încărcare-descărcare un număr de 47 de nave, din care: 43 de nave în portul Constanța, trei nave în zona Midia și o navă în portul Mangalia. Marea lor majoritate erau de capacitate mică și medie. În plus, 16 nave așteptau în rada portului Constanța să intre în danele de operare.

Pentru următoarele două săptămâni și-au anunțat sosirea în porturile maritime românești alte 71 de nave, din care 19 portcontainere.

Stimați cititori, porturile maritime românești au încheiat primele zece luni din 2022 cu un trafic general de mărfuri în creștere cu 10,00% față de cel consemnat în aceeași perioadă din 2021. Împreună, porturile Constanța (plus zona Midia) și Mangalia au derulat 63.250.350 de tone.

Dacă ritmul fluxurilor de mărfuri se va menține până la sfârșitul anului cel puțin la același nivel, porturile maritime românești vor încheia anul 2022 cu un trafic de peste 75,9 milioane de tone, mai mare cu 12,47% față de recordul absolut din 2021.

Creșterea traficului s-a datorat în mare măsură faptului că Ucraina, în urma invaziei trupelor Federației Ruse, s-a văzut nevoită să direcționeze prin porturile românești cantități însemnate din exporturile și importurile sale, în special cereale. Astfel a ieșit în evidență rolul strategic pe care îl joacă portul Constanța, nu doar pentru țara noastră și Europa, ci și pentru securitatea alimentară a planetei.

În schimb, exporturile de cereale ale României, Serbiei și Ungariei prin portul Constanța s-au diminuat semnificativ ca urmare a faptului că seceta pedologică a redus recoltele din acest an.

Dinamica traficului de mărfuri din porturile maritime românești a fost influențată pozitiv de creșterile înregistrate de următoarele grupe de mărfuri: minereuri de fier și deșeuri de fier (+54,20%), semințe uleioase (+54,00%), minerale brute sau prelucrate (+50,07%), petrol brut (+41,79%), produse petroliere (+27,08%), produse metalice (+26,44%), mărfuri containerizate - articole diverse (+25,99%), echipamente și mașini (+17,04%), produse chimice (+7,52%) și îngrășăminte (+6,06%).

În structura fluxurilor de mărfuri nu s-au produs schimbări semnificative. Cerealele și semințele uleioase continuă să dețină cea mai mare pondere: 36,80% din total. Ponderi importante au înregistrat: hidrocarburile (21,77%), minereurile și deșeurile metalice (11,09%), mărfurile containerizate (10,43%), îngrășămintele și produsele chimice (6,94%), combustibilii solizi (4,48%) și produsele metalice (4,15%).

În perioada de referință, din totalul traficului de mărfuri, importul a reprezentat 33,32% (respectiv 21.078.308 de tone), exportul – 32,12% (respectiv 20.313.695 de tone), tranzitul – 28,89% (respectiv 18.274.115 de tone), iar cabotajul – 5,67% (respectiv 3.584.232 de tone).

Stimați cititori, portul Constanța are o capacitate de operare de peste 140 de milioane de tone pe an, care va crește pe măsură ce vor fi realizate noi investiții. Ar putea atrage cantități mult mai mari de mărfuri românești și străine decât în prezent, dacă ar fi îmbunătățite conexiunile sale pe uscat și pe Dunăre. Din cauza stării dezastruoase a infrastructurii feroviare și rutiere, a blocajelor de pe Dunăre, portul românesc este ocolit de importante fluxuri de mărfuri, care sunt dirijate spre porturile concurente.

Pe malul opus al Mării Negre, porturile rusești au raportat un trafic de 214,3 milioane de tone de mărfuri, mai mare cu doar 0,2% față de perioada ianuarie - octombrie 2021. Traficul de mărfuri uscate a fost de 97,3 milioane de tone, în creștere cu 2,0%, iar cel de mărfuri lichide a însumat 117 milioane de tone, în scădere cu 1,3%.