Traficul de mărfuri pe Canalul Dunăre - Marea Neagră plătește tribut crizelor care au lovit omenirea

 

De altfel, Uniunea Europeană recomandă de mai mulți ani transferul transportului de mărfuri de pe uscat pe apă, aducând argumente de mediu și economice.

 

Dar începând din anul 2022, dinamica s-a inversat. De vină este cumulul de crize ce au lovit economia mondială. Pandemia, creșterea galopantă a prețurilor energetice, ale materiilor prime și produselor finite și scumpirea transporturilor pe uscat și pe apă, la care s-au adăugat efectele războiului din Ucrainei, și-au pus amprenta asupra fluxurilor de mărfuri.



Cerealele și minereurile domină traficul

„În primele patru luni ale anului 2022, cantitățile de mărfuri tranzitate pe canalele navigabile au înregistrat o diminuare semnificativă - a declarat, pentru cotidianul „Cuget Liber”, Mihaela Coroiu – specialist PR în cadrul Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile. Traficul a fost de 10,874 milioane de tone capacitate, cu 10,56% mai mic față de aceeași perioadă din anul 2021. Au fost transportate 5,338 milioane de tone de mărfuri, cu 11,52% mai puțin decât în perioada ianuarie – aprilie 2021.”

În structura mărfurilor, cerealele dețin primul loc, având o pondere de numai 38%. În primele patru luni din anul 2021, ponderea lor era de 45%. Grupele de mărfuri situate pe locurile următoare sunt: minereurile – 33%, produse energetice (cărbuni, petrol și gaze lichefiate) - 14%, produse chimice - 8%, metal și produse din metal - 4%, alte produse (inclusiv ciment) – 2%, mașini și utilaje - 1%.

Principalul beneficiar al canalelor navigabile

În continuare, traficul de mărfuri derulat în contul altor țări deține cea mai mare pondere în traficul total: 58%. În ianuarie – aprilie 2021, urcase la 66%. Această dinamică reflectă rolul tot mai mare pe care Dunărea și canalele Dunăre - Marea Neagră și Poarta Albă – Năvodari îl joacă în transportul naval european.

 

Din totalul de 5,338 milioane de tone de mărfuri derulate în primele patru luni din 2022, în contul României au fost transportate 42%, pentru Serbia - 27%, Bulgaria - 11%, Ucraina – 6%, Ungaria - 6%, Austria – 2%, Republica Moldova – 3%, Germania – 1% și Croația – 1%. Se remarcă prezența tot mai mare a mărfurilor tranzitate în contul Ucrainei, pe canalele navigabile și prin portul Constanța. Până la încheierea războiului, Ucraina se vede nevoită să recurgă la ruta de transport ocolitoare, prin România, pentru importurile și exporturile sale.

În perioada ianuarie – aprilie 2022, canalele Dunăre - Marea Neagră și Poarta Albă - Năvodari au fost tranzitate de 7.354 de unități navale, cu 10,13% mai puține decât în aceeași perioadă din 2021, din care: 4.953 de barje, 1.169 șlepuri, 29 nave fluvio-maritime,1.200 de remorchere împingătoare și 3 nave de pasageri.

Armatorii români domină transportul pe apele interioare. Dintre ei, cel mai important este Compania de Navigație Fluvială Română Navrom, care deține o flotă de 455 de nave, din care: 20 de împingătoare, 341 de barje de diferite tipuri, 89 de șlepuri și 5 ceamuri.