Acuzații la început de drum! Folosirea brățărilor electronice, exemplu de "sclavie modernă" în Poliție

Această monitorizare în sistem pilot urmează să se aplice în trei etape, determinate prin raportare la cazurile de aplicare și la aria teritorială la nivelul căreia urmează să fie operaționalizat sistemul, după cum urmează: prima etapă – în perioada 2022 – 2023 – la nivelul municipiului București și al județelor Iași, Mureș și Vrancea; a doua etapă - în anul 2024 – la nivelul unităților administrativ-teritoriale prevăzute la lit. a) și la nivelul județelor Bacău, Brașov, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Covasna, Giurgiu, Galați, Harghita, Ilfov, Mehedinți, Neamț, Prahova, Sibiu, Satu-Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui și Vâlcea; a treia etapă - în anul 2025 – la nivelul unităților administrativ-teritoriale prevăzute în primele etape și la nivelul județelor Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Olt, Suceava, Timiș și Tulcea.

„Utilizarea sistemelor electronice permite o creștere a gradului de asigurare a măsurilor de protecție a drepturilor persoanelor protejate, dar nu reprezintă o măsură de constrângere, ci o metodă de monitorizare/supraveghere, care permite urmărirea modului de respectare a măsurilor dispuse în cadrul unor proceduri judiciare. Utilizarea acestor sisteme nu echivalează cu protecția integrității fizice a persoanelor protejate, însă permite adoptarea unor măsuri pentru prevenirea și contracararea unui eventual contact fizic între victima violenței domestice și agresor sau, pe viitor, respectarea regulilor impuse de executarea măsurii arestului la domiciliu și a supravegherii la distanță. Monitorizarea se va realiza automat, fără intervenție umană, sistematic și exclusiv pe teritoriul României, asupra unor dispozitive electronice, pe baza identificatorului acestora și în raport de anumite reguli. Identitatea persoanei supravegheate și a persoanei/persoanelor protejate, care poartă dispozitivele electronice, va fi cunoscută doar de organul de supraveghere care creează semnalarea”, au precizat reprezentanții Poliției Române.

„Ne vom afla într-un cerc vicios”

Pe de altă parte, deși admit beneficiile acestui sistem de monitorizare, sindicaliștii atrag atenția asupra faptului că utilizarea lui aduce noi atribuții pe umerii aceluiași număr redus de polițiști. „Sclavia modernă a devenit principalul mod prin care Ministerul Afacerilor Interne rezolvă îndeplinirea de noi atribuții, oricare dintre ele, în situația de față, lăsând impresia că acest SIME funcționează încă din prima zi de la «implementare», cu toate că cele 651 de funcții nou create pentru proiectul pilot nu au fost acoperite, funcționalitatea urmând a fi asigurată, așa cum am reclamat că se va întâmpla, de polițiștii de ordine publică, care vor fi sufocați de noile atribuții”, a transmis Vasile Zelca, președintele Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual.

„Ne vom afla într-un cerc vicios în care fie polițiștii nou încadrați nu vor face față gestionării unor astfel de spețe complexe, fie, prin mutarea unor polițiști cu experiență din cadrul altor compartimente, acestea din urmă vor fi slăbite mai mult, ba chiar blocate. Din păcate, avem încă o dovadă că M.A.I. este adeptul lucrului făcut pe repede înainte și în mod neprofesionist, pentru că, deși a avut la dispoziție mai bine de doi ani în care să creeze și ocupe funcțiile, să specializeze polițiștii care vor lucra în S.I.M.E., la data de 1 octombrie acesta nu este funcțional în integralitatea sa și afectează alte structuri ale Poliției Române”, au mai arătat sindicaliștii.