Proiect pilot: brățări electronice pentru monitorizarea arestaților la domiciliu și agresorilor

796
Proiect pilot: brățări electronice pentru monitorizarea arestaților la domiciliu și agresorilor - fondbratarielectronice-1642790659.jpg
Guvernul a alocat, recent, peste 240 de milioane de lei pentru achiziționarea a 15.000 de brățări electronice și softurile necesare. Acestea vor fi utilizate într-un proiect pilot, în trei județe și în București, pentru monitorizarea arestaților la domiciliu, a celor sub măsura controlului judiciar și a celor cu ordine de protecție. În restul țării, brățările electronice vor fi distribuite din 2026.



În primăvara lui 2021 a intrat în vigoare legea privind monitorizarea suspecților aflați în arest la domiciliu, sub măsura controlului judiciar sau a celor cu ordine de protecție prin brățări electrice. Deși prevederea privind supravegherea acestor suspecți cu brățări electronice exista în Codul Penal și în Codul de Procedură Penală încă din 2014, abia anul trecut a intrat în vigoare o lege specială în acest sens. Dar nu a fost și pusă în aplicare, căci autoritățile nu dețineau dispozitivele de monitorizare electronică.

La vremea respectivă, reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne anunțau că respectivele dispozitive urmau să intre în dotarea oamenilor legii în primăvara lui 2022. Miercuri, 12 ianuarie, în ședința Executivului a fost aprobată o hotărâre de Guvern pentru alocarea cheltuielilor aferente proiectului de investiții „Operaționalizarea Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică” (SIME). Dar proiectul nu vizează distribuirea de brățări electronice în întreaga țară, așa cum se preconiza inițial, ci numai în trei județe și în municipiul București, în cadrul unui proiect pilot, a anunțat ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode. Pentru monitorizarea arestaților la domiciliu și celor aflați sub măsura controlului judiciar din întreaga țară, se anunță un nou termen: începutul lui 2026.

Brățări electronice pentru întreaga țară abia din 2026

„Este un prim pas în materializarea acestui proiect care va permite asigurarea protecției victimelor violenței domestice și tragerea la răspundere a agresorilor. Aprobarea acestui act normativ reprezintă, totodată, baza pentru demararea procedurilor de achiziție în vederea dotării corespunzătoare a Poliţiei Române cu echipamente şi infrastructură hardware şi software, precum și cu dispozitive electronice de supraveghere, un număr total de 15.000 de kituri pentru monitorizarea electronică. Proiectul în valoare de 241 milioane de lei (TVA inclus) se va aplica în format de proiect pilot începând cu acest an până la începutul anului 2026 și va cuprinde verificarea modului de respectare a măsurilor dispuse, în condițiile legii, prin ordinele de protecţie provizorii, ordinele de protecţie şi ordinele europene de protecţie. Va fi un prim test important care va viza pentru început trei județe și municipiul București. Ulterior, proiectul se va extinde și aplica pentru toate cazurile prevăzute de Legea nr. 146/2021 privind monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare și execuțional penale. Acest proiect este unul complex, iar succesul său depinde atât de alocarea de resurse materiale și umane corect dimensionate, dar mai ales de colaborarea eficientă și articulată între cei trei actori instituționali responsabili cu dezvoltarea și administrarea SIME, și anume Poliția Română, Administraţia Naţională a Penitenciarelor și Serviciul de Telecomunicaţii Speciale”, a afirmat ministrul Lucian Bode.

Mai mulți constănțeni aflați în arest la domiciliu, acuzați de evadare

Pe de altă parte, se impune precizat că odată cu intrarea în vigoare a dispozițiilor legale privind monitorizarea electronică a suspecților, au devenit aplicabile și alte modificări ale prevederilor Codului Penal și Codului de Procedură Penală privind arestul la domiciliu. Este vorba despre acuzarea de evadare a celor care părăsesc arestul la domiciliu.

Astfel, până în primăvara lui 2021, dacă părăseau arestul la domiciliu, suspecții riscau doar să le fie înăsprită, de către instanța de judecată, modalitatea de supraveghere. Adică, din arestul la domiciliu mergeau în arestul preventiv. Dar fără nicio altă urmare legală. La fel, suspecții care nu respectau informațiile date către polițiști – respectiv itinerariul urmat în momentul în care părăseau locuința, încălcarea condițiilor pentru părăsirea imobilului – riscau doar să le fie modificată măsura judiciară. Odată cu noua legislație, orice abatere este încadrată drept evadare, iar suspecții sunt acuzați de o nouă infracțiune, pentru care vor risca între șase luni și trei ani. De menționat că la nivelul IPJ Constanța, în ultima perioadă, mai multe persoane aflate în arest la domiciliu pentru comitere de furturi au fost acuzate și de evadare, după ce nu au fost găsite în locuință. 



Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.3301 secunde