Consumul de sare și urmările sale asupra oaselor

Omul, însă, introduce în organismul său mai mult sodiu decât este normal. Necesarul din acest element este de aproximativ 2000 mg pe zi. Cantitatea corespunde cu aproximativ o linguriţă de sare. Calculele arată însă că, în cursul unei zile, în organismul nostru intră o cantitate dublă. Pe lângă o cantitate optimă de sare ingerată, prin urină se elimină aproximativ 40 mg de calciu, elementul care intră în compoziţia mineralului osos, anume hidroxiapatita. Astfel, pe lângă o dietă curentă, pierderea de calciu se dublează.

Excesul de sodiu nu provine numai din sarea adăugată alimentelor, ci există şi o cantitate introdusă odată cu consumul de alimente aparent inofensive. S-a stabilit, datorită calculelor, că un surplus de 75% sodiu este achiziţionat prin utilizarea alimentelor procesate, cum ar fi pâinea, cerealele, carnea, sucurile conservate şi preparatele gen fast food.

Persoanele cu risc la osteoporoză sau care suferă de această boală trebuie să ia în considerare aspectele menționate şi să se ferească de spolierea calcică indusă de excesul de sodiu. În primul rând, în acest scop, se impune minimizarea aportului de sare. Dieta hiposodată şi evitarea alimentelor mai sus menţionate sunt măsurile cele mai rezonabile. Prin consultarea etichetelor de pe ambalajele alimentelor conservate, putem afla ce cantitate de sodiu conţin. Dacă sodiul depăşeşte 800 mg pe zi, ar trebui introdusă o dietă din care să nu lipsească unele elemente. Este vorba de carnea de peşte sau pui proaspăt preparată la grătar, legumele sote, cartofii copţi sau salatele, cât mai puţin sau deloc sărate. În cazul în care nu este posibil, o măsură optimă va fi creşterea aportului de potasiu. Potasiul este un antagonist dietetic al sodiului, pe care organismul și-l administrează prin consumul de roşii, banane sau suc de portocale proaspăt preparat.