Fruntași la tot ce nu trebuie. Județul Constanța, în top cu bolnavii de HIV/SIDA

Pentru încă o dată, județul Constanța ocupă un loc fruntaș, dar nu la ceva pozitiv… Specialiștii de la malul mării raportează, la acest moment, al doilea cel mai mare număr de cazuri de HIV la nivel național. Din păcate, din cauza diverselor bariere, pacienții trebuie să aștepte mult timp pentru a li se verifica încărcătura virală, care este ideal a se face prin teste de laborator la intervale de 3 - 6 luni.

Situația nu este deloc îmbucurătoare. Dacă, în urmă cu câțiva ani, județul Constanța număra 800 de pacienți cu HIV/SIDA, în prezent, cifra acestora a ajuns la aproximativ 1.000. Bineînțeles, susțin medicii, ca și până acum, principala cale de transmitere a bolii este cea sexuală, partenerii neprotejându-se împotriva eventualelor boli ce se pot transmite pe cale sexuală. Partea proastă este că o parte dintre bolnavi ajung la spital destul de târziu, doar când află, în urma unor banale analize medicale, că au o problemă de sănătate. Pentru a putea face față contextelor firești de viață de familie sau de viață profesională, persoanele care trăiesc cu HIV au, însă, nevoie de monitorizarea nivelului viral. Astfel, N=N, adică nedetectabil egal netransmisibil, devine o realitate, dacă o persoană care trăiește cu HIV are nivelul viral nedetectabil pentru cel puțin șase luni și continuă să își ia tratamentul corect. Numai astfel nu va transmite infecția cu HIV.



Persoanele infectate trebuie să își verifice anual statusul viral

„Există dovezi clare din cercetările din viața reală care indică faptul că tratamentul antiretroviral previne transmiterea sexuală a HIV atunci când încărcătura virală ARN este constant sub 200 de copii pe mililitru. Sub această limită de detecție se consideră că virusul este nedetectabil și devine netransmisibil sexual. Forma scurtă și memorabilă a acestui mesaj este formula «nedetectabil este egal cu netransmisibil», deja recunoscută de mulți, sau N=N. Vreau să subliniez că mesajul N=N poate fi implementat doar acolo unde este disponibilă o monitorizare adecvată a încărcăturii virale. Cu alte cuvinte, cel puțin o dată pe an, o persoană care trăiește cu HIV/SIDA ar trebui să-și cunoască statusul viral. Din păcate, la clinica noastră, pacienții noștri au avut acces limitat la acest standard de îngrijire și, chiar dacă această problemă este una sistemică, inițiem un proiect care va ajuta, cel puțin temporar, la acoperirea barierelor în materie de monitorizare a încărcăturii virale. Doar în acest context, vom putea discuta cu pacienții noștri despre nivelul lor de conștientizare cu privire la N=N. Vom intensifica și informarea în întreaga comunitate de pacienți cu privire la N=N, printr-o serie de mesaje standardizate, simple și ușor de înțeles, deoarece scopul nostru este să oferim pacienților căi prin care să își înțeleagă mai bine sănătatea”, a declarat Ana-Maria Schweitzer, director executiv la Fundația „Baylor Marea Neagră”.