Bazilica paleocreștină continuă să se degradeze. "În alte ţări, orice piatră importantă este pusă în valoare"

Mirabela ȘERBĂNESCU

Duminică, 19 Mai 2024, 00:08

1656

Bazilica paleocreștină continuă să se degradeze.

Articole de la același autor

Eveniment dedicat bolnavilor cu Parkinson, pe ritmurile lui Fuego

05 Aprilie 2024

RAJA a premiat câştigătorii Concursului „Apa este Viață”

04 Aprilie 2024

O nouă trecere de pietoni a fost înființată, la Constanţa

31 Martie 2024

Demersuri pentru studierea armânei în unităţile de învăţământ

23 Aprilie 2024

Lupta persoanelor diagnosticate cu Parkinson. „Boala poate fi tratată cu succes, atunci când este identificată în stadii incipiente”

21 Aprilie 2024

Sărăcia îi ţine departe de dentist. "Plafoanele stomatologilor se epuizează într-o săptămână"

19 Aprilie 2024

Vezi mai multe

Mulţi nu ştiu că pe strada Traian nr. 19, în curtea interioară a Colegiului Național „Mihai Eminescu” din Constanța, se află o adevărată comoară. Din păcate, bazilica paleocreștină la care ne referim, care datează din perioada secolelor III-IV, ascunsă de ochii lumii, prin poarta de acces montată de unitatea de învăţământ, continuă să se degradeze de la o zi la alta, de la un an la altul. Tocmai de aceea, este nevoie de lucrări de reabilitare a respectivului sit arheologic, de ce nu, similare cu cele care s-au făcut deja la Mormântul Hypogeu.

Constănţenii care locuiesc în această zonă a oraşului şi nu numai sunt de părere că situl arheologic ar trebui protejat şi, mai mult decât atât, pus în valoare. „Prima dată, am auzit de bazilica din curtea liceului în urmă cu 15 ani, când am şi avut ocazia de a o vedea. Am putut observa că pe pereţii încăperii se mai păstra o parte din tencuiala pictată pe vremuri. Deşi locul nu a fost restaurat, încă se puteau observa fineţea acoperişului bolțit, pereţii laterali pictaţi cu figuri geometrice şi florale etc. Deşi micuţ, mi s-a părut deosebit locul şi ar fi bine ca acesta să fie valorificat, vizitat. Nu ştiu cum mai arată acum, dar bănuiesc că nu foarte bine”, ne-a declarat Viorel P.

Marinela S. locuieşte la o aruncătură de băţ de liceu şi ştie de existenţa acestei „comori”, pe care nu a avut, însă, ocazia, decât să o vadă în fotografii. Femeia, pe care am întâlnit-o chiar în faţa colegiului, este de părere că orice sit arheologic, orice descoperire de acest gen ar trebui să fie cunoscută de toată lumea. „În unele ţări, orice piatră este pusă în valoare, iar turiştii mai şi plătesc s-o vadă. Trendul european este acela de a restaura monumentele istorice vechi, dar la noi se întâmplă exact invers”, a adăugat ea.

Costin B. consideră că expunerea unui sit atât de vechi ar putea atrage şi turiştii. „Oamenii sunt curioşi din fire şi sunt convins că ar veni să admire fragmente din istorie. Mai rămâne doar ca monumentul să fie scos la lumina zilei, să se afle de el şi să fie restaurat”, ne-a declarat bărbatul.

Infiltraţiile sunt mari, pereţii scorojiţi, picturile tot mai neclare

Din păcate, cum am menţionat deja, vestigiile la care facem referire sunt fisurate, iar arheologii constănțeni au observat, de-a lungul timpului, concentrații de săruri provenite din apa uscată în pereți. Reporterii cotidianului „Cuget Liber” au dorit să afle care mai este stadiul în care se află bazilica, la acest moment.

Potrivit directorului Colegiului „Mihai Eminescu”, Bianca Ibadula, deşi au trecut alţi doi ani de la ultima noastră „vizită” la bazilică, lucrurile sunt fix la fel ca în 2022. „Nu s-a mai întâmplat nimic. Bazilica este, în continuare, în etapa de a fi evaluată”, a precizat managerul.

Partea bună, au precizat reprezentanţii municipalităţii, este că situl arheologic se află pe lista de priorităţi a Primăriei Constanţa şi se are în vedere reabilitarea acestuia, doar că va mai dura până când vor demara lucrările. Reamintim că Serviciul de Urbanism din cadrul Primăriei Constanţa a emis, deja, Certificatul de Urbanism nr. 2.135 pentru restaurarea bazilicii din curtea Colegiului Naţional „Mihai Eminescu”, de pe strada Traian nr. 19, şi punerea ei în valoare. Urmează şi alte etape pentru proiectul „Reabilitare şi punerea în valoare a bazilicii neo-creştine”, inclusiv organizare de şantier, deci va mai dura până când lucrurile se vor pune în mişcare.

Monumentul a fost descoperit în anul 1962

Între timp, nu putem decât să vă spunem noi cum arată locul. Trecând peste scările abrupte care duc în interiorul monumentului, aici se poate regăsi o bucăţică extrem de importantă din istoria vechiului Tomis, doar că gradul de degradare este tot mai pronunţat. Infiltraţiile sunt mari, pereţii scorojiţi, picturile tot mai neclare, igrasia şi ea prezentă. Aşa cum se întâmplă cu toate lucrurile vechi, procesul de degradare se va accentua, dacă nu vor fi luate cât mai urgent măsuri de reabilitare şi conservare a monumentului. În caz contrar, monumentul nu va rezista, acesta riscând să își piardă componente artistice și arhitecturale de mare valoare.

Pentru cei care nu ştiu, monumentul a fost descoperit în anul 1962, de către fostul director al şcolii, Romulus Popa Bran. El a fost cel care a găsit, în anii '60, o mulţime de fragmente din zidurile de răsărit, iar în partea centrală un culoar cu nouă scări care conduc către o criptă, aflată la 2,50 metri sub pardoseală. Scările cu pricina ajung la această criptă care cuprinde, la rândul său, trei încăperi, care aveau destinaţia de morminte, fiecare încăpere având 1,68 x 0,90 metri.

Situl arheologic adăposteşte fragmente dintr-o bazilică paleo-creştină de la sfârşitul secolului III- IV, despre care se spune că ar fi putut fi chiar episcopia oraşului. Partea proastă este că până la acest moment nu s-a luat nicio măsură de conservare. Conservarea înseamnă doar acel capac de tablă striată, sigilat cu un lacăt, care împiedică, într-o oarecare măsură, infiltrarea apei şi realizarea condensului, procese care afectează considerabil calitatea frescei interioare.

Articolul anterior

CT BUS: Liniile 5-40 și 14 vor fi deviate sâmbătă

Articolul următor

Aeronavele Eurofighter Typhoon vor brăzda cerul Constanței, de ziua ei