Dezbatere - Rolul mass-media în apărarea digitală

Rolul mass-media în apărarea digitală, ce pot face canale mass-media pentru a face credibilă informaţia în zona digitală au fost temele unei dezbateri din cadrul celei de-a doua ediţii a conferinţei internaţionale de securitate cibernetică, Bucharest Cyber Security Conference, organizată vineri de Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC).

Potrivit unor date prezentate de moderatorul panelului, Ion Vaciu, la nivel global, informarea de pe site-urile web a scăzut de la 32% în 2018 la 22% anul acesta şi a crescut social media de la 23% la 30%, iar principalele porţi de acces la informaţie sunt motoarele de căutare - 25%, alertele mobile - 9%, agregatoarele - 8%, în timp ce e-mail-ul, cea mai folosită aplicaţie de când există internetul, pentru prima dată în istorie a scăzut.

Preşedintele Centrului pentru prevenirea conflictelor şi avertizare timpurie, Iulian Chifu, a subliniat că în ţara noastră nu există în acest moment un instrument care să ţină de societatea civilă şi care să se ocupe de ştirile false şi de războiul informaţional.

“Pe zona războiului informaţional, v-aş putea spune cum arată gândirea şi funcţionarea în România. (...) Componenta care ţine de electronic, adică audio-vizualul, şi, mai nou, pe lege, zona din social media revine CNA. CNA are în momentul de faţă atribuţia şi poate interveni. (...) Partea care rămâne în discuţie este partea care ţine de societate civilă, de mass-media însăşi, de zona academică, deci spaţiul acesta public pe care să îl asaneze profesioniştii fără niciun aport de natură guvernamentală, inclusiv de natură financiară. Am avut tentaţii şi tentative de a construi un asemenea instrument în sensul în care ne-am întâlnit, vorbesc de viaţa trecută, la Guvern, şi cu zona academică, şi cu zona ONG-urilor şi cu zona mass-media, conştientizând partea asta şi nevoia, însă acolo trebuie spus foarte clar - există anumite ciocniri între diferitele componente şi nu mai avem instituţii”, a explicat Chifu.

El a menţionat că fostul Club Român de Presă, “aşa cum a fost el”, acum 20 de ani, “avea încă o relevanţă” din punct de vedere etic, moral, profesional.

“Nu-l mai avem şi, în principiu, asociaţiile aferente au cam dispărut. Nu există formulă de a strânge cele trei componente împreună al căror rol ar trebui să fie exact acesta - de a primi sesizări şi de a evalua din punct de vedere profesional dacă e vorba de fake news, dacă e vorba de deepfake, dacă este vorba de informaţie, dacă e legitimă, dacă e o greşeală legitimă a unui jurnalist care nu şi-a făcut treaba, poate, pe deplin sau este o chestiune intenţionată. (...) Instrumentarul nostru de a ne apăra este şchiop şi este şchiop acolo unde societatea civilă, mass-media, zona academică au şi ele responsabilitatea lor, nu e o chestiune care ţine exclusiv de stat", a evidenţiat Iulian Chifu.

Potrivit Mariei Ţoghină, jurnalist la Societatea Română de Radiodifuziune, cei care ascultă radioul public nu sunt pregătiţi "pentru capcanele şi vulnerabilităţile internetului".

"De fapt, publicul nostru este încă analogic şi ne urmăreşte pe frecvenţele radio. Cred că în momentul de faţă Radio România continuă să ofere servici de calitate, informaţii şi educaţie, în primul rând pentru cei care sunt la nivelul primelor interacţiuni cu ceea ce înseamnă zona digitală. Din această perspectivă, avem publicul care este cel mai puţin alfabetizat digital, publicul adult, matur, seniorii, care sunt şi primele victime, cei pe care îi cunoaştem cu toţii în metoda tradiţională 'accidentul'. (...) Nimeni nu îi pregăteşte pentru capcanele şi vulnerabilităţile internetului. Din această perspectivă, noi, la Radio România, am început să realizăm emisiuni speciale, tematice, dedicate acestei lumi cu totul nouă pentru publicul matur, adult, pentru seniori, să-i ajutăm să înţeleagă modul în care evoluează lumea, cum se schimbă, cum să utilizeze acest instrument în siguranţă. Pe de altă parte, punem accent şi pe educaţia tinerilor în acest domeniu, avem oferte speciale, suntem prezenţi şi pe internet cu programe şi emisiuni, cu informaţii şi, pe toate frecventele, pe categorii speciale de public", a afirmat Maria Ţoghină.