Şeful proiectului UE de confiscare a activelor ruseşti recunoaşte că „nimic nu e simplu”

271
Şeful proiectului UE de confiscare a activelor ruseşti recunoaşte că „nimic nu e simplu” - 1-1679818888.jpg

Articole de la același autor

Uniunea Europeană intenţionează să acorde prioritate unor active ruseşti în valoare de sute de miliarde de euro, în cadrul unui proiect fără precedent de confiscare, a explicat coordonatorul operaţiunii, înaltul funcţionar suedez Anders Ahnlid, informează agenţia AFP, consultată de Agerpres.

„Nimic nu este simplu în privinţa planului, însă Europa intenţionează să fie inovatoare”, a declarat, la Stockholm, Anders Ahnlid.

Averile ruseşti sunt peste tot, de la iahturi luxoase la rezervele din străinătate ale băncii centrale, însă confiscarea lor legală nu este uşoară. „Mijloacele legale acceptabile sunt greu de găsit”, a explicat şeful grupului de lucru al UE.

Cetăţenii ruşi vizaţi de sancţiuni după ce Rusia a invadat Ucraina contestă în prezent în justiţie motivele măsurilor luate împotriva lor. Unul din cazurile reprezentantive este cel în care Tribunalul Uniunii Europene a suspendat, la începutul lui martie, o parte din sancţiunile împotriva pilotului rus de Formula 1 Nikita Mazepin, fiul proprietarului şi directorului general al producătorului de chimicale Uralchem.

„Asta dovedeşte că Uniunea noastră europeană este bazată pe statul de drept”, a subliniat Ahnlid în privinţa demersului respectiv.

Este pentru prima dată în istorie când UE nu doar îngheaţă active, ci intenţionează să le confişte şi să redistribuie capitalul sau cel puţin dobânzile. Chiar şi la nivel mondial există puţine precedente în acest sens, cum ar fi confiscarea activelor irakiene de către Statele Unite, în timp ce Irakul era condus de dictatorul Saddam Hussein.

Ahnlid a fost numit luna trecută şi nu riscă să anunţe o dată la care Ucraina va primi primii bani luaţi de la ruşi. „Sperăm să obţinem rezultate în timpul preşedinţiei noastre”, a spus el, referindu-se la preşedinţia UE, asigurată de Suedia până la sfârşitul lui iunie. „Sunt însă dosare complicate. Vor fi aspecte pe termen scurt şi pe termen lung”, a insistat diplomatul suedez, care a lucrat şi la primele pachete de sancţiuni împotriva Rusiei după anexarea Crimeei în 2014. „Trebuie să fim puţin mai inovatori dacă dorim să progresăm”, a adăugat el.

Juriştii fac distincţii între averile private îngheţate de guvernele occidentale, cum ar fi un iaht al unui oligarh, şi bunurile publice, cum ar fi rezervele valutare ale băncii centrale ruse. Acestea din urmă sunt mai mari - aproape 300 de miliarde de dolari, potrivit Uniunii Europene - şi totodată mai uşor de confiscat din punct de vedere legal.

În cazul activelor private, măsurile de protecţie juridică din statele occidentale permit confiscarea permanentă doar cu condiţii foarte stricte, cum ar fi cazurile în care provin din infracţiuni. În Statele Unite, Congresul încearcă să stabilească cum ar putea fi modificată legislaţia pentru a permite confiscarea permanentă, însă puterea executivă condusă de preşedintele Joe Biden este în continuare prudentă. 

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Pagina a fost generata in 0.4262 secunde