"Ciopârțirea" în module a învățământului a afectat grav evaluarea justă a elevilor

Timp de două săptămâni, în luna octombrie, au răspuns chestionarelor actorii educaționali din 892 de unități de învățământ (248 de școli primare, 487 de școli gimnaziale, 144 de licee, 13 școli profesionale), respectiv 375 de directori, 22.946 de elevi, 37.936 de părinți și 6.840 de profesori.



Profesorii consideră că elevii au dificultăți de reluare a efortului

Conform datelor puse la dispoziție de biroul de presă al Ministerului Educației, majoritatea elevilor (61%) preferă organizarea pe intervale de cursuri/module a anului școlar. În urma experienței avute, aproximativ 70% dintre elevi doresc ca anul școlar viitor să fie organizat în continuare pe module.

Organizarea pe intervale de cursuri a anului școlar este percepută de majoritatea elevilor ca având numeroase beneficii, printre care mai buna gestionare a efortului din perioadele de școală (pentru 82% dintre elevi), mai mult timp liber (72%), reducerea presiunii aferente evaluărilor (61%), reducerea stresului legat de obținerea notelor (46%), respectarea ritmului propriu de învățare (60%), mai mult timp pentru aprofundarea anumitor teme/subiecte de studiu (54%).

Cei mai mulți dintre profesori (45%) susțin că organizarea anului școlar în 5 intervale de cursuri ar trebui menținută în formula actuală, iar un sfert dintre profesori consideră că este o măsură bună, dar care are nevoie de unele îmbunătățiri. 80% dintre profesori consideră că această modificare a structurii școlare a adus beneficii la nivelul evaluării elevilor, în sensul reducerii presiunilor care se resimțeau mai ales în privința încheierii mediilor semestriale. Cea mai mare dificultate resimțită de profesori (62%) se referă la mobilizarea elevilor și reluarea efortului din cauza fragmentărilor timpului școlar.

Potrivit directorilor, principalul beneficiu al structurii pe module a anului școlar se observă la nivelul stării de bine a elevilor (pentru 60% dintre directori). Climatul școlar și starea de bine a profesorilor sunt asociate, de asemenea, unor schimbări pozitive de către majoritatea directorilor (aproximativ 53%). În același timp, însă, peste o treime dintre directori constată o scădere a calității practicilor de evaluare, notare și încheiere a mediilor - procentele o indică drept cea mai frecvent menționată schimbare negativă. Astfel, cel mai critic aspect influențat de schimbarea structurii școlare rămâne evaluarea, se mai arată în concluziile aceluiași studiu comandat de Ministerul Educației.

În ceea ce privește opinia părinților, jumătate dintre respondenți sunt de părere că anul școlar organizat în două semestre reprezintă o structură mai potrivită pentru copiii lor, elevi. Aproape 40% dintre părinți nu pot aprecia măsura în care noua structura a anului școlar ar fi mai potrivită, din perspectiva pregătirii elevilor pentru examenele naționale, comparativ cu structura de organizare pe două semestre.