Comoară arheologică, descoperită sub Teatrul de Stat. O vor pune autoritățile în valoare?

„Dragi constănțeni, trăim într-un oraș cu adevărat special. Odată cu lucrările pe care le efectuăm la Teatrul de Stat - Fantasio în vederea eficientizării energetice și consolidării clădirii ce a fost construită la începutul secolului trecut, specialiștii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, sub coordonarea domnului Constantin Băjenaru, au scos la iveală continuarea zidului de incintă al anticului Tomis în foaierul teatrului. Este un moment de o frumusețe și o însemnătate aparte, ce ne va permite să punem în valoare, chiar în clădirea teatrului, bogata noastră moștenire istorică în armonie cu prezentul cultural al Constanței. Aștept cu nerăbdare rezultatul final al reabilitării clădirii și noua înfățișare a acesteia”. Dar cum va fi pus în valoare? O fi prea devreme pentru un răspuns…

În opinia specialiștilor, cel mai probabil, descoperirea arheologică din foaierul Teatrului de Stat ar trebui acoperită cu un planșeu de sticlă, frumos luminat și inscripționat, care, cu certitudine ar da plus valoare unei clădiri în sine considerată istorică.

„Constanța merită mult mai mult pentru partea asta de monumente arheologice”

Aurel Mototolea, directorul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie, afirma că, spre deosebire de zidul din parcul situat în imediata vecinătate, actuala descoperire reprezintă fundația acelui zid. „Colegii se așteptau să mai găsească porțiuni din zid, dar mai ciudat este că teatrul nu a avut fundație și a fost pur și simplu ridicat pe sol. Dacă uniți traseul zidului din parc cu ceea ce s-a găsit la vestita casă cu iederă explică această descoperire. Dacă vreodată se va săpa vreun șanț între teatru și casa cu iederă, sigur va mai apărea o porțiune de zid”.

În fapt, arheologul expert dr. Constantin Băjenaru, șeful secției Arheologie Preventivă a MINAC, este cel care a făcut descoperirea și care nici pe departe nu a fost surprins, afirmând că punerea în valoare este o opțiune suplimentară, dar fiind sit de categoria A, trebuie conservat.

Mai mult, ne declara că cel mai probabil într-o săptămână-două ar putea să apară și morminte sau chiar ziduri ale unor construcții din interiorul cetății. „Mare parte din zid a fost distrus fie de cei care au construit teatrul, fie înainte de apariția instituției, prin epoca medievală, otomană ș.a.m.d. Ceea ce se vede se poate marca la suprafața pardoselii printr-o linie de demarcație. La fel cum pe b-dul Ferdinand, între cele două porți, între Vasile Pârvan și Teatrul Fantasio, este desenat cu piatră continuarea zidului către bulevard. Sunt indicii că prima fază datează din secolul al III-lea, însă mai sunt necesare niște investigații pe alte trasee. Într-o a doua fază se mai îngroașă zidul, probabil în secolul IV, și mai sunt faze de secol VI, la care s-au adăugat turnuri”, a precizat același interlocutor.

L-am întrebat pe arheologul Constantin Băjenaru dacă este de acord că istoria vechii cetăți Tomis nu este valorificată pe cât este ea de ofertantă. „Cu siguranță! Constanța merită mult mai mult pentru partea asta de monumente arheologice. În primul rând, vedeți că avem un muzeu care este absolut depășit de situație. Este evident că la Constanța e nevoie de un muzeu nou, fără nicio discuție. Pledez pentru lucrul acesta și ca mine sunt mulți alții. Am înțeles că autoritățile fac niște simulări. S-au făcut câțiva pași ici-acolo, dar astfel de proiecte merg foarte greu, nu mai sunt proiectanți care să facă niște studii ca lumea. Noi, ca arheologi, ne facem treaba, dar mai departe e nevoie de arhitecți, de urbaniști să vină și ei cu propuneri care să pună în valoare tot ce se descoperă și s-a descoperit și, evident, fonduri de la autoritățile responsabile. Vedeți poarta mare care în continuare zace… În opinia mea este nevoie de un proiect serios de punere în valoare a întregului zid de incintă, începând de la poarta mare, care este lăsată de izbeliște pe Mircea cel Bătrân, la plaja Modern, până în zona actualei serpentine, unde este închiderea, jos, către valea portului. O poartă cu turnuri foarte mari și cu blocuri gigantice, care nu se vede în momentul de față, dar pe care noi o știm din anii ’50, când s-a săpat și ea a fost acoperită de pământ. Sau dacă veți merge în parcul arheologic, veți vedea că zidul de incintă este năpădit de copaci, de buruieni, de iederă și asta nu face bine nici monumentului. Au crescut copacii în mortarul zidului, deci trebuie intervenit. Turnul măcelarilor, dacă vedeți cum arată acolo, lângă harta arheologică, iar e jale!”, a spus arheologul.

Oricum până în primăvara lui 2023 trupa Teatrului de Stat nu spera să se întoarcă… acasă. Acum, însă, șantierul cu siguranță se va mai lungi, pentru că descoperirea presupune modificări la proiect, care trebuie avizate de Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est.

„În continuare, miza cea mai importantă pentru Teatrul de Stat este identificarea unei săli de spectacole. Nu vorbim despre o clădire nouă, ci de amenajarea unui spațiu existent și transformarea lui într-o sală de teatru studio”, declara, joi, Erwin Șimșensohn, directorul Teatrului de Stat. „Din păcate, ușa este închisă în continuare la Teatrul Național de Operă și Balet Oleg Danovski, deși am reapelat la ei. Mulțumim conducerilor Centrului Cultural «Theodor Burada» și Bibliotecii Județene «I.N. Roman» care au venit în sprijinul teatrului”.

Totuși, conducerea Teatrului de Stat nu stă cu mâinile în sân și pregătește constănțenilor o surpriză… locativă, pe care o vom anunța la momentul oportun.