Zeci de artefacte arheologice aparținând Muzeului de Istorie din Constanța, expuse la Bârlad

939
Zilele acestea, la Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad, Sala „Vasile Palade“, se află expuse circa 60 de artefacte arheologice care fac parte din expoziția „Destinul unei așezări antice. Cercetări arheologice preventive la periferia orașului Constanța”, din colecția Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC).

Rod al sprijinului oferit de Consiliul Județean Constanța, expoziția este itinerată de către MINAC, în temeiul bunei sale colaborări cu Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad, și poate fi vizitată până pe 2 decembrie.

Demersul expozițional este curatoriat de către Ștefan Georgescu și A. C. Georgescu-Hamat, din partea MINA Constanța, și de către Mircea Oancă, din partea Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad.

Conform informațiilor oferite de reprezentanții muzeului constănțean, în cadrul expoziției pot fi admirate circa 60 de artefacte arheologice, cu o deosebită valoare istorică și de patrimoniu, care au fost restaurate în laboratoarele MINA Constanța. Acestea provin din cercetările arheologice preventive realizate la periferia orașului Constanța între anii 2021-2022, fiind documentate 117 complexe, din care 18 morminte, majoritatea aparținând perioadei romane și romano - bizantină.



Informații cu o valoare deosebită pentru istoria spațiului tomitan


Complexele cercetate fac parte dintr-o locuire de tip rural, cu caracter agricol și meșteșugăresc, aflată în proximitatea drumului roman și în vecinătatea Tomis-ului și fiind datate între prima jumătate a secolului a II-lea și începutul secolului al VII-lea p. Chr. Au fost cercetate și documentate cuptoare de produs var care foloseau monumente spoliate din orașul antic, locuințe de suprafață și o fântână corespunzătoare perioadei Tetrarhiei și a domniei lui Constantin cel Mare, precum și locuințe semi-adâncite, gropi de provizii și gropi de extragere a lutului. Cel mai interesant și deosebit tip de complexe îl reprezintă câteva tuneluri, săpate în solul viu. Acestea au fost excavate de către locuitorii așezării, în preajma începutului secolului al VII-lea, în scop de protecție. Tunelurile au fost întărite cu pereți de piatră și aveau camere de acces, camere de depozitare, precum și camere în care se puteau adăposti un număr limitat de persoane, asigurând chiar și accesul la fântâna de secolul al IV-lea.

Documentarea locuirii din punctul bd. A. Vlaicu, nr. 158 a adus foarte multe informații noi cu privire la așezările antice care bordau anticul Tomis în perioada secolelor II- VII A.D, la economia, structura socială și planimetria acestora. În același timp, această cercetare arheologică demonstrează că viața locuitorilor din astfel de așezări a fost plină de provocări, de la a-și câștiga cele trebuitoare pentru viața de zi cu zi, la moartea vechilor zei în cuptoarele de făcut var sau la încercările de a-și salva viața în tunelele săpate adânc, în pământul așezării, informații cu o valoare deosebită pentru istoria acestui spațiu.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Pagina a fost generata in 0.4255 secunde