BNS demască viciile ascunse ale sistemului de finanțare din fonduri europene

Totodată, confederația sindicală solicită includerea celor cinci recomandări în viitorul program de guvernare, astfel încât, în politica de coeziune pentru intervalul 2021 - 2027, pentru care România va primi 46 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană, să nu fie repetate greșelile din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Finanțare pentru eliminarea inegalității

Iată, în primul rând, BNS solicită ca alocarea resurselor să se facă, cu prioritate, pentru atenuarea discrepanțelor regionale și a inegalităților sociale din România. „Problema este că, dacă aceste fonduri europene ajung doar în anumite comunități locale, adâncim și mai mult ecartul dintre județele și regiunile bogate și cele sărace. Avem deja decalaje grave între regiuni! Apare și riscul de depopulare. Oamenii vor migra către comunitățile mai bogate, iar șansa de a reechilibra dezvoltarea economică și socială teritorială va deveni inexistentă! Și tocmai acesta este scopul politicii de coeziune: să abordeze disparitățile economice și sociale dintre diferitele regiuni ale Uniunii Europene!”, a declarat Dumitru Costin - președintele BNS.

Criterii de selecție înșelătoare

În al doilea rând, la evaluarea proiectelor ce urmează a fi aprobate pentru finanțare, statul ar trebui să acorde mai multă atenție aspectelor calitative, recomandă BNS. Organizația atrage atenția că se cheltuiesc sute de milioane de euro din bugetele Ministerului Economiei sau Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, pentru a finanța o mulțime de start-upuri, cu scopul declarat de a integra, în piața muncii, persoanele vulnerabile. În realitate, susține organizația sindicală, integrarea este formală, doar pe hârtie, din cauză că selectarea startup-urilor ce urmează a primi finanțare se realizează în baza unor criterii cantitative, înșelătoare. În procesul de selecție a proiectelor, primesc un punctaj mai mare firmele care creează mai multe locuri de muncă, fără a se analiza calitatea locurilor de muncă (câte contracte de muncă sunt cu timp parțial - două ore, de exemplu - și cu salariul minim).

„Considerăm că aceste criterii cantitative trebuie transformate în criterii calitative. Trebuie bonificate startup-urile care creează locuri de muncă de calitate, cu contracte de minimum opt ore de muncă. Rata de dispariție a startup-urilor în România este uriașă. România nu are o analiză a numărului de firme care au crescut numărul de salariați, cum s-au dezvoltat aceste startup-uri după ce au fost sprijinite cu bani europeni și de la bugetul de stat”, atrage atenția BNS.

Obligativitatea contractelor colective de muncă

Confederația sindicală recomandă și corectarea cadrului legislativ în domeniul achizițiilor publice, pentru a maximiza efectele sociale generate, mai ales în cazul marilor proiecte de investiții. „Concret, cerem introducerea unor condiționalități legislative, care să vizeze componenta socială a achizițiilor publice finanțate din bugetul public sau din fonduri europene, ca de exemplu introducerea obligativității existenței contractelor colective de muncă.”

Practica lucrului cu subcontractorii

BNS recomandă eliminarea prevederii legale care le permite firmelor participante la licitații publice să subcontracteze activitatea de bază.

O firmă care câștigă un contract pentru reabilitarea unui pod, spre exemplu, nu este obligată să aibă muncitori calificați sau tehnologiile necesare – explică organizația sindicală. Drept urmare, ea poate subcontracta lucrările. Astfel s-a ajuns ca, în prezent, să existe, în România, firme specializate în câștigarea licitațiilor, care practică metoda de lucru cu subcontractorii, pe care nu îi plătesc și care execută lucrări de proastă calitate. Din această cauză, Comisia Europeană nu ne mai decontează integral sau parțial proiectele, cheltuielile fiind suportate din bugetul de stat.

Efectele perverse ale birocrației

Cea de a cincea recomandare se referă la necesitatea eliminării birocrației din proiectele pe fonduri europene, întrucât generează efecte perverse. IONG-urile și sindicatele – explică BNS – accesează fonduri europene pentru a organiza programe de formare profesională, la care participă lucrători din diverse companii. Dar birocrația de stat le impune ONG-urilor și sindicatelor o condiție imposibilă: să meargă la angajatorii pentru care au pregătit forța de muncă și să le ceară să-i promoveze pe lucrătorii care au dobândit competențe profesionale crescute, să le modifice contractele de muncă.

„Firmele rămân astfel cu avantajul de a avea angajați competenți, formați, dar ONG-urile și sindicatele ajung să depindă de hârtii din partea angajatorilor, care să ateste că a fost modificată fișa postului pentru o parte dintre angajați sau că salariile au fost crescute, ca urmare a programelor de formare profesională derulate. Soluția este foarte simplă în acest caz: Banii pe programele de formare profesională pentru angajații companiilor trebuie recunoscuți drept ajutor de stat, iar firmele trebuie să îndeplinească o serie de condiții clare ca să își poată forma angajații pe bani europeni. Iar efectele se vor vedea apoi în economie: angajați mai bine plătiți. În caz contrar, România nu face decât să cheltuie sute de milioane de euro degeaba”, susține confederația sindicală.

BNS le reamintește guvernanților că rolul sindicatelor în politica de coeziune este crucial, pentru a ne asigura că banii europeni sunt împărțiți echitabil între regiunile țării, iar beneficiile ajung în mod egal la lucrători.

Schimbarea cere solidaritate!

Se pune întrebarea: vor ține cont guvernanții români de recomandările BNS? Schimbările pe care confederația sindicală le propune lovesc în interesele clientelei politice și ale corupților din aparatul de stat, lăsându-le mai puțin spațiu de manevrare a banilor europeni și de la bugetul de stat. Pentru a impune o schimbare sănătoasă a sistemului, a legislației, este nevoie ca aceste propuneri să fie susținute de întreaga mișcare sindicală, de organizațiile patronale, de sistemul camerelor de comerț și, de ce nu, de forurile europene.