Dezastru pe piaţa forţei de muncă! Experţii îmbătrânesc, tinerii nu se mai înhamă la "jug" şi aleg străinătatea

Piaţa forţei de muncă specializată este în mare suferinţă, nu numai la Constanţa, ci la nivelul întregii Românii. Oameni cu înaltă calificare sunt tot mai greu de găsit şi păstrat, experţii îmbătrânesc, iar tinerii nu se mai înhamă la „jug”. Majoritatea dintre ei preferă să plece în străinătate, în job-uri poate sub potenţialul lor, însă infinit mai bine plătite decât pe plaiurile mioritice.

Un studiu realizat de una dintre cele mai serioase şi active organizaţii de pe mapamond, „Salvaţi Copii”, relevă o realitate alarmantă: mai mult de jumătate dintre tinerii României vor să plece peste graniţe pentru a-şi crea un trai mai bun. Că au terminat şcoli înalte sau că au un minimum de pregătire profesională, copiii de azi nu-şi mai văd viitorul legat de pământurile natale.

Trista tendinţă nu este de ieri, de alaltăieri. Vorbim despre un fenomen creat imediat după anii Revoluţiei decembriste şi care, din deceniu în deceniu, s-a acutizat. Tinerii nu mai întrezăresc „luminiţa de la capătul tunelului”, cea care a menţinut, cât de cât, coordonatele stabile. Dezamăgiţi de promisiunile neonorate, poate că nici nu mai vor acum să se uite după ea. Odată încrederea pierdută, greu, aproape imposibil să o recapeţi…

Oportunităţi limitate în Constanţa natală

La capitolul „pepinieră” pentru forţa de muncă din viitor, Constanţa nu stă - teoretic - rău. Lăsând la o parte plutonul mediocrităţii, ca să nu mai vorbim de cei incapabili a promova examenul de bacalaureat, instituţiile de învăţământ livrează head-uri. Copii de excepţie, care ar trebui să conducă societatea de mâine. Din păcate, doar în foarte puţine cazuri, absolvenţii de top de la „Mircea”, „Ovidius” sau Internaţional rămân la Constanţa, dornici de a face aici carieră. Cei mai mulţi părăsesc „corabia”, atraşi în prima fază de universităţi celebre - Oxford, Cambridge, Harvard etc. -, apoi de companii multinaţionale.

Miruna E. (20 ani) este studentă în anul II, la Fizică, în Bucureşti. A terminat şefă de promoţie liceul la Constanţa, a fost racolată instantaneu de mai multe universităţi, iar la finalul studiilor, va opta pentru un job în străinătate. Poate chiar în Statele Unite ale Americii.

„Personal, nu mă văd lucrând la Constanţa, să pornesc cu un salariu de 3-4.000 de lei, eventual şi cu bonuri de masă. Am discutat cu mulţi dintre colegii mei de generaţie, toţi gândim la fel. Avem idei, energie, iniţiative pe care nu cred că le putem pune în practică la Constanţa. Iar strict în domeniul meu, Fizică, oportunităţile de acasă sunt şi mai limitate. Acum, am intrat într-o serie de proiecte, lucrez alături de studenţi din întreaga lume, beneficiem chiar de finanţări din partea unor mari companii. La finalul studiilor, voi alege cea mai bună ofertă din străinătate, inclusiv din SUA am contacte”, a declarat, pentru „Cuget Liber”, tânăra studentă constănţeană.

Iar ca ea gândesc mulţi dintre copiii buni ai Constanţei…

Pretenţii considerate exagerate

De partea cealaltă a baricadei, statul român mimează un sprijin anemic pentru tineret, prin diverse programe de inserţie pe piaţa forţei de muncă în care se rulează (sifonează?) însă zeci, chiar sute de milioane de euro. Unde s-or duce acei bani, cât de eficiente sunt, ce rezultate concrete generează, bunul Dumnezeu ştie.

Îngenuncheaţi de taxele şi impozitele care cresc continuu, angajatorii români au mari dificultăţi şi rar reuşesc să-şi completeze echipele cu tineri dornici de a face carieră la ei acasă.

„Din punctul meu de vedere, adevărul este pe undeva pe la mijloc. Tinerii din ziua de astăzi doresc din prima salarii mari, deşi nu ştiu să facă mare lucru. Doar teorie, mai greu la practică. Îi oferi o şansă de a creşte, îl specializezi şi apoi pleacă. Eu activez în domeniul construcţiilor, am nevoie nu numai de muncitori, ci şi de ingineri. Absolvenţii de facultate au venit cu nişte pretenţii exagerate. În plin interviu de angajare, s-au ridicat de pe scaun şi au părăsit biroul!”, explică Lucian L., patronul unei firme constănţene cu 30 de ani de experienţă în domeniul construcţiilor.

Ce va fi în viitor, câţi meseriaşi vom mai avea, câte head-uri vor mai putea fi păstrate acasă, cum va evolua mediul de afaceri, rămâne de văzut. Exodul medicilor a fost oprit, dar cel al tineretului…