Ctitoriile românești de la Muntele Athos, sursă de inspirație pentru Ioan Damaschin, liderul ziariștilor dobrogeni

Moderator al întâlnirii, Aurel Lăzăroiu, președintele Cenaclului „Mihail Sadoveanu”, a spus că lucrarea este rodul unei documentări profunde care a durat aproape doi ani și a fost dusă la bun sfârșit de autor „datorită rigurozității, disciplinei, meticulozității ofițerului de carieră, ziarist de profesie pasionat de frumusețea slovei scrise și de istoria neamului său. Cartea vorbește despre domnitorii români ctitori la Muntele Athos, dar vorbește și despre contribuția altor ierarhi și a unor boieri din Țările Române la ridicarea și întreținerea lăcașurilor de cult din acea zonă. Cartea se adresează, pe de o parte, specialiștilor, celor care studiază fenomenul din perspectivă ortodoxă, dar și acelora care pur și simplu sunt interesați să-i cunoască pe înaintașii noștri care au creat premisele perpetuării neamului românesc”, a afirmat Aurel Lăzăroiu.



„Muntele Athos, un tezaur de credință”

În opinia prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, după anii ’90, Ioan Damaschin s-a implicat mai intens în presa de marină, unde are câteva lucrări importante, fiind fondatorul publicaţiei „Marina Română. „După opinia mea, trei sunt lucrările care vor rămâne în timp: «Glorie şi dramă în marina militară română în cel de-al Doilea Război Mondial», cea de-a doua este un tom de vreo 500 de pagini dedicat întâiului marș istoric al navei-școală «Mircea», în 1976, în Statele Unite, când a fost membru al echipajului. Şi cred că cercetările pe care le-a făcut cu privire la navele care au dus evreii din porturile româneşti în Al Doilea Război Mondial sunt bine făcute, pe bază de izvoare şi concluziile lui sunt corecte şi adevărate.

Dar iată că, în urma pelerinajelor pe care le-a făcut la Muntele Athos, propune o carte foarte interesantă, în care a adunat informaţii de la faţa locului cu domnitorii noştri foarte mulţi care au făcut danii-sponsorizări la mănăstirile de la Muntele Athos. După cum se redă în carte, este clar că românii au avut un rol esențial în susținerea vieții monahale”, a declarat profesorul pentru „Cuget Liber”.

Un alt invitat la evenimentul de lansare a volumului „Domnitorii români ctitori la Sf. Munte Athos” a fost preot dr. Eugen Tănăsescu, care consideră că această carte este un amplu eveniment academic, deoarece cuprinde foarte multe documente și izvoare despre subiectul în sine. „Este și un eveniment jurnalistic, pentru că mi-a plăcut stilul cărții, adică succint, clar, la obiect și cu date, cu o serie de elemente care îmbogățesc cunoașterea, fiind presărată cu o bogată imagistică. Și nu înainte de toate este și un eveniment teologic, pentru că vorbește despre una dintre cele mai importante instituții ale ortodoxiei, și anume monahismul din Sfântul Munte Athos și despre legătura bisericii cu statul. Noi suntem astăzi sub acest imperiu al filosofiei că biserica trebuie separată de stat. Or, cartea ne vorbește despre opusul acțiunii, și anume sprijinul bisericii față de stat dintr-un motiv foarte simplu: pentru că și biserica, și statul păstoresc aceiași oameni credincioși și cetățeni”, a mai adăugat Eugen Tănăsescu, apreciind că această carte pune în evidență strădania de aproape cinci secole a domnitorilor români care și-au înțeles menirea și pe latura lor cultural-spirituală: „Pentru că Muntele Athos nu este numai o oază de spiritualitate, ci și o oază de cultură și în același timp un tezaur de credință. Totodată, un bogat reper de istorie a lumii, pentru că rădăcinile vieții în Sfântul Munte Athos merg până la Sfântul Constantin cel Mare, începuturile liberalizării creștinismului și relațiilor”, a declarat același invitat.

O nouă lansare a volumului „Domnitorii români ctitori la Sf. Munte Athos” va avea loc sâmbătă, 30 martie, la sala mică a Casei de Cultură a Sindicatelor din Constanța.