Granturile Academiei Române, ediția 2023

Academia Română anunță finalizarea competiției interne de proiecte de cercetare științifică GAR-2023, în urma căreia au fost aprobate spre finanțare 19 proiecte, care vor beneficia, în total, de aproximativ 4 milioane de lei, pe o perioadă de 2 ani. Finanțarea granturilor este asigurată din resurse proprii ale Academiei Române, respectiv din Fondul Recurent al Donatorilor, gestionat de Fundația Patrimoniu.

Fiind unul dintre principalii piloni de cercetare din România, Academia Română coordonează activitatea a peste 70 de institute și centre de cercetare științifică, în numeroase domenii ale cunoașterii, cu deosebire în cercetare fundamentală, parte dintre acestea având performanțe la nivel de excelență internațională. Acordarea periodică de granturi se înscrie în direcția misiunii și vocației științifice și culturale a Academiei Române și are ca scop atât stimularea activității de cercetare și a creativității, cât și formarea și dezvoltarea competențelor resursei umane dedicate cercetării științifice. 

Competiția GAR-2023, dedicată exclusiv institutelor și centrelor de cercetare științifică din cadrul Academiei Române, s-a desfășurat pe coordonatele a patru direcții tematice:

-        Cercetări avansate trans- și inter- disciplinare – baza a noi dezvoltări tehnologice;

-        Cercetări la frontiera cunoașterii, cu impact asupra dezvoltării societății;

-        Cercetări privind istoria și cultura poporului român;

-        Cercetări privind dezvoltarea durabilă a României.

 

În cadrul competiției au fost depuse spre evaluare 184 de proiecte. Propunerile de proiecte au inclus direcții de cercetare aplicativă distincte și arii tematice prioritare specifice celor 14 secții ale Academiei Române.

Cele 19 proiecte care vor primi finanțare prin Granturile Academiei Române, ediția 2023, repartizate pe cele patru direcții de cercetare, sunt:

Cercetări avansate trans- și inter- disciplinare – baza a noi dezvoltări tehnologice

1.      Influența microbiotei asupra secreției hormonului glucagon-like peptide 1 (glp‐1). Implicații în etiologia diabetului zaharat – Institutul de Biochimie, București

2.      Analiza matematică a unor ecuații nelocale – Institutul de Matematică „Octav Mayer“, Iași

3.      Soluții inteligente de monitorizare a participanților la trafic utilizând instrumente avansate de viziune artificială și modelare matematică riguroasă – Institutul de Informatică Teoretică, Iași

4.      Modelarea de dimensiuni reduse pentru reglarea rezilientă a sistemelor complexe – Institutul de Statistică Matematică și Matematică Aplicată „Gheorghe Mihoc – Caius Iacob“, București

5.      Câmpul geomagnetic pe teritoriul României. Monitorizare și evoluție – Institutul de Geodinamică „Sabba S. Ștefănescu“, București

 

Cercetări la frontiera cunoașterii, cu impact asupra dezvoltării societății

1.      Deformări, rigiditate și C*-algebrele grupurilor Lie – Institutul de Matematică „Simion Stoilow“, București

2.      Identificarea modulatorilor secreției citokinei IL-1β țintiți de medicamente repoziționate – Institutul de Biochimie, București

3.      Îmbunătățirea proprietăților antiaterosclerotice ale lipoproteinelor de densitate mare prin adiția unei cantități minime de apolipoproteina E4 –Institutul de Biologie și Patologie Celulară „Nicolae Simionescu“, București

4.      Intersecția dintre metabolismul lipidic și glucidic: rolul apolipoproteinei A-I în modularea funcției celulelor β-pancreatice – Institutul de Biologie și Patologie Celulară „Nicolae Simionescu“, București

5.      Aplicabilitatea tehnicilor de realitate virtuală vs tehnici de yoga în spectrul valențelor anxioase ale tulburărilor psihice – Institutul de Cercetări Economice și Sociale „Gheorghe Zane“, Iași

 

Cercetări privind istoria și cultura poporului român

1.      Documente papale și curiale din România (ca. 1250-1600). O ediție critică – Institutul de Istorie „George Barițiu“, Cluj-Napoca

2.      Interacțiunea fenomenelor de (dis)fluenţă în limba română vorbită. Dezvoltare şi studiu de corpus – Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti“, București

3.      Corpus-ul descoperirilor romane din Barbaricum-ul românesc – Institutul de Arheologie, Iași

4.      Pentru un „stil microfonic“ interbelic. Vocile scriitorilor români ca obiect de arhivare între 1928 și 1944 – Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu“, Cluj-Napoca

5.      Sânzienele, Drăgaica – manifestări şi practici în context naţional şi european – Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu“, București

 

Cercetări privind dezvoltarea durabilă a României.

1.      Comportament economic și cunoștințe financiare. Evaluare și impact asupra guvernanței – Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu“, București

2.      Peisaje turistice degradate din regiunea de nord-vest. Inventariere, evaluare și identificare a unor posibilități de reconstrucție – Centrul de Cercetări Geografice, Cluj-Napoca

3.      Alimentația în documentele etnografice și lingvistice interbelice din patrimoniul institutelor clujene ale Academiei Române. Corpus digital de referințe și transferul cunoașterii către sectorul agroalimentar – Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu“, Cluj-Napoca

4.      Factori protectori și de risc privind violența la tineri. O abordare psiho-educațională și comunitară pentru o dezvoltare și transformare sustenabilă – Institutul de Antropologie ,,Francisc I. Rainer“, București

 

Competiția GAR-2023 a vizat îndeosebi promovarea temelor originale, în concordanță cu tendințele în curs pe plan intern și internațional, abordarea unor direcții de avangardă și deschiderea unor noi orizonturi de cunoaștere. Obiectivul principal al Granturilor este acela de a susține și promova cercetarea științifică fundamentală și/sau exploratorie, multi-, inter- și trans-disciplinară, urmărind racordarea cercetării științifice desfășurate în cadrul Academiei Române la evoluția, progresul și cerințele mediului socioeconomic național și global.

 

GAR-2023 urmărește, de asemenea, atingerea obiectivelor strategice ale Planului Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2022-2027 (PNCDI) și anume:

-        Obținerea unor rezultate științifice de vârf, competitive pe plan global, în scopul creșterii vizibilității internaționale a cercetării românești și a transferării ulterioare a rezultatelor în practica socioeconomică;

-        Creșterea competitivității economiei românești prin inovare și transferul cunoștințelor în practica economică;

-        Îmbunătățirea calității sociale a cercetării, respectiv găsirea de soluții științifice care susțin dezvoltarea socială și îmbunătățesc condiția umană a acesteia.