Scandalul artiștilor constănțeni, un foc de paie? Protest transformat într-un apel la iertarea greșelii autorităților

Vestea că, după 50 de ani de activitate, atelierele construite în anii '70, din fondurile exclusive ale UAPR Constanța (în sumă de peste un milion 500.000 lei), vor fi luate abuziv de Primăria Constanța a revoltat întreaga comunitate culturală, miercuri, 27 aprilie, deplasându-se la malul mării, pentru a discuta cu autoritățile locale, Petru Lucaci, președintele Uniunii Artiștilor Plastici din România, Gheorghe Dican, vicepreședinte, Alexandru Ghilduș, președinte onorific, și jurist Elena Curic.

La finalul discuțiilor cu primarul Vergil Chițac și cu președintele Consiliului Județean - Mihai Lupu, ca urmare a promisiunilor făcute, a fost anulat protestul anunțat de artiștii constănțeni, în semn de revoltă pentru ceea ce părea să li se petreacă.

„Ni s-a promis, de fapt chiar s-a scos de pe ordinea de zi proiectul de hotărâre privind scoaterea artiștilor din aceste spații de creație”, a declarat, miercuri, în cadrul unei conferințe de presă, Florentin Sîrbu, președintele UAPR Constanța. „Totodată, ni s-a promis că se va prelungi hotărârea din 2004, care prevede folosința gratuită a acestor spații de creație, respectiv de pe bulevardul Mamaia, Eminescu 22 și Ferdinand, și că vom fi consultați în toate proiectele culturale, pentru toate activitățile artistice din acest oraș. De asemenea, atelierele de creație se vor moderniza fără a fi evacuați artiștii din aceste spații. Și cât de curând se va redeschide galeria de artă”, a mai adăugat același Florentin Sîrbu.

Mai mult, Petru Lucaci a declarat că lucrurile se vor așeza așa cum trebuie… sau cel puțin așa li s-a promis. „Sunt convins că intențiile primăriei au fost bune, nu au fost fericit formulate. Reabilitarea se va face cu artiștii în spații, se va găsi o formulă pentru a se menține activitatea din ateliere. Reînnoirea contractului de comodat, deci de gratuitate, se poate face în termeni legali clari, printr-un parteneriat între UAPR și Primărie, fiecare asumându-și partea de responsabilități”, a mai spus președintele UAPR, adăugând că potențialul turistic generos trebuie exploatat și de artiști.

Într-adevăr, în alte vremuri, artiștii plastici români dădeau năvală la malul mării, pentru a-și expune lucrările datorită audienței de care se bucurau.

Un apel la bună-cuviință a fost lansat de Alexandru Ghilduș. „Haideți să iertăm greșeala pe care au făcut-o, din neștiință sau din orice altceva, să privim cu optimism mai departe”, a îndemnat președintele onorific UAPR, adăugând că nu despre artiști este vorba, ci despre politicienii care trebuie să lase și ei ceva în urmă. „Artistul lasă, necondiționat, societății românești valori, care, din păcate, nu sunt apreciate atunci când trebuie și cum trebuie. Ce se întâmplă la Constanța, astfel de forțări se petrec în mai toate filialele din țară”.

Juristul UAPR, Elena Curic, a explicat că, din punct de vedere juridic, acest proiect de HCL, care urma să fie dezbătut pe 29 aprilie, nu conținea o serie de prevederi. „Se baza pe rapoarte și constatări ale diverselor direcții interne ale primăriei. Or, aceste spații în care funcționează artiștii plastici din toată țara sunt spații cultural protejate potrivit OUG 21/2003, unde la art. 3 indice 1 spune că spațiile folosite de artiștii plastici care sunt membri ai uniunilor de creație legal constituite și de utilitate publică se declară spații cultural protejate. Chiar dacă pentru aceste spații s-au încheiat contracte pe cinci ani, cu posibilitate de prelungire, sintagma de spații culturale protejate nu este abrogată, pentru că se regăsește în cuprinsul Legii 550/2002. În HG 1280/2003, la poziția 35 – 38 sunt cuprinse aceste spații cu destinație de ateliere de creație, care nu poate fi schimbată. Prin urmare, chiar dacă primăria ar fi emis această hotărâre de Consiliu Local, ea ar fi putut fi atacată de prefectul județului Constanța”, a mai spus juristul UAPR.

Cu puțin timp înainte ca protestul să aibă loc, primarul Constanței, Vergil Chiţac, şi-a exprimat punctul de vedere, într-o postare pe pagina sa de Facebook:

„Ca să fie clar și fără echivoc. Intenția administrației locale este de a reabilita sediile atelierelor și de a le păstra destinația de utilitate publică în domeniul artelor plastice. Astăzi am avut plăcerea să mă întâlnesc cu domnii Petru Lucaci și Gheorghe Dican, președintele, respectiv vicepreședintele Uniunii Artiștilor Plastici din România, cărora le-am explicat ce a stat la baza inițierii proiectului de Hotărâre a Consiliului Local, și anume, necesitatea executării reparațiilor la imobilele respective pentru a stopa degradarea lor, având în vedere că, de la momentul dării în folosință, în 2004, și până în prezent, ele nu au beneficiat de nicio reparație capitală. Pentru a pune stop speculațiilor, am convenit cu reprezentanții UAP să reformulăm textul proiectului de hotărâre și să-l supunem votului Consiliului Local cu proxima ocazie. Cultura este o prioritate pentru administrația pe care o conduc, tocmai de aceea avem proiecte de reabilitare în diverse stadii, atât pentru clădirea Teatrului de Stat, cât și pentru cea a Muzeului de Artă Populară, iar demersul despre care vorbim face parte din același obiectiv, de a sprijini actul cultural-artistic realizat cu profesionalism, transparență și în interesul publicului".

Artiștii rămân neîncrezători

Miercuri, 27 aprilie, la finalul conferinței de presă ad-hoc de la atelierele din b-dul Mamaia 302, am stat de vorbă cu câțiva dintre artiștii plastici constănțeni prezenți, care s-au arătat extrem de indignați de catalogarea ca insalubre a atelierelor unde își desfășoară activitatea. De asemenea, și-au exprimat temerea că această promisiune a autorităților locale nu este decât un soi de capac pus pe o oală sub presiune, dar că interesele imobiliare nu vor înceta să existe atâta timp cât spațiul în discuție valorează circa 40 milioane de euro, iar pe el pot fi construite apartamente de alte sute de milioane de euro. „Eventual nouă ne vor ridica niște cămăruțe în proximitatea gardului, iar alături se vor înălța apartamente de cel puțin 100.000 euro bucata, având în vedere despre ce teren vorbim”, mărturisea cu amărăciune unul dintre artiști.

Imediat după introducerea pe ordinea de zi a şedinţei de CL a proiectului de hotărâre privind revocarea dreptului de folosință gratuită constituit în favoarea Uniunii Artiștilor Plastici din România – filiala Constanța asupra unor imobile aparținând domeniului privat al municipiului Constanța, situate în municipiul Constanța, au apărut şi primele reacţii din lumea politică din Constanţa.

Astfel, consilierii USR au anunţat că vor vota împotriva proiectului în cadrul şedinţei de vineri.

„Consilierii USR Constanța nu vor vota pentru proiectul primarului Vergil Chițac prin care se propune revocarea dreptului de folosință a clădirilor ce găzduiesc atelierele Uniunii Artiștilor Plastici (UAP) din România - filiala Constanța. Ca motiv comunicat public, Primăria Constanța invocă starea avansată de degradare sau insalubră a clădirilor UAP, însă proiectul Hotărârii de Consiliu Local, așa cum ne-a fost prezentat, nu are atașat niciun raport oficial sau proces verbal al Direcției Generale a Poliției Locale din care să reiasă aceste aspecte. În cursul zilei de marți, 26 aprilie, consilierii USR Constanța s-au deplasat la două dintre atelierele vizate. Nu a fost constatată nicio stare avansată de degradare sau insalubritate, ci doar oameni creativi care s-au străduit, din puținul pe care îl au, să mențină clădirile în condiții decente. Având în vedere realitatea de la fața locului, precizăm că este de-a dreptul jignitor și mincinos modul în care primarul Vergil Chițac a ales să comunice public situația în care se află clădirile UAT Constanța. Artiștii plastici ai Constanței trebuie ajutaţi, nu izgoniți! Arta și creația au nevoie de sprijin din partea Primăriei Constanța, nu de presiuni repetate ale Poliției Locale, folosită ca instrument în acest demers revoltător cu iz de afacere imobiliară. Faptul că nu a existat nicio urmă de transparență cu privire la acest proiect, nu a fost prezentată nicio soluție alternativă pentru artiștii plastici și nicio consultare prealabilă, facem apel și către consilierii celorlalte formațiuni politice să nu voteze pentru un demers ce reprezintă un nou afront pentru și așa greu încercata cultură constanțeană”, au transmis reprezentanţii USR Constanţa.

Aceeaşi reacţie a avut-o şi şeful PSD Constanţa, Felix Stroe, care acuză ferm decizia luată de primarul Vergil Chiţac.

„Este incredibilă disponibilitatea acestui primar al Constanței pentru distrugere, demolare și rapt (furt săvârșit prin violență, cf. DEX).

Edilul care, după doi ani în care n-a făcut nimic, iar ceea ce a făcut a fost doar continuarea unor proiecte anterioare, dar și alea făcute prost (vezi strada Ștefan cel Mare), e deja una dintre cele mai sinistre figuri care au condus vreodată un oraș din România. După ce a transformat Constanța într-o tranșee continuă, de arată ca după bombardament rusesc, după ce a scumpit aberant locurile de parcare și a împărțit la fel de aberant orașul în zone, ca-n frații Strugațki, după ce a lăsat o perioadă parcurile și spațiile verzi de izbeliște și la discreția șobolanilor, după ce și-a propus să trimită la fier vechi monumente ale Constanței și multe alte trăsnăi, acum i-a cășunat pe artiștii plastici? Consilierii municipali PSD vor vota evident împotriva acestui furt, împotriva aruncării în stradă a artiștilor constănțeni, a umilirii lor”, a explicat preşedintele PSD Constanţa, Felix Stroe.