"Militarii nu cer pomană, își cer drepturile". Au luptat în teatrele de operații alături de NATO, astăzi sunt uitați!

Ultima dată, problema pensiei militare de stat a fost dezbătută prin luna iunie, în cadrul mesei rotunde organizate de Liga pentru Apărarea Drepturilor Pensionarilor Militari din România (LADPM), cu tema „Măsuri de abordare și promovare a conceptului Statutul constituțional al Armatei și al militarilor, egalitate și nediscriminare pentru militari”. Întrunirea s-a bucurat de o prezență considerabilă din partea pensionarilor militari, dar mai puțin din partea decidenților politici și militari, adică exact cei la urechile cărora voiau să ajungă pensionarii militari. Iar în cadrul întrunirii, pensionarii ce au luat cuvântul au punctat, cu exactitatea specifică militarilor, nemulțumirile lor. Colonelul (rtr) Constantin Monac, un ofițer care și în trecut a luat atitudine în scopul eliminării discriminărilor de la nivelul pensiilor militare, a punctat un aspect important: „Militarii nu cer pomană, ci redarea drepturilor deținute anterior, pe care clasa politică le-a tăiat în mod abuziv din 2016, prin ordonanțe de urgență, drepturi de care beneficiază militarii din toate armatele”. Mai ales că, spre deosebire de percepția cetățenilor că militarii au pensii mari, speciale – precum ale magistraților sau foștilor demnitari –, peste 50% dintre pensionarii militari abia reușesc să aibă un trai decent, din pensiile primite de la stat. La rândul său, generalul (r) Ioan Guzu a subliniat că, în opinia sa, prin modul în care este tratată problema pensiilor militare se arată „rea voință și chiar ură” față de militari. Ba mai mult, acesta a anunțat că intenționează ca în toamnă să intre în greva foamei, în fața Palatului Cotroceni.

În cadrul întrunirii s-a discutat și pe marginea Plx 199/2020, menită să modifice Legea 223/2015. Parcursul actului normativ prin comisiile din Camera Deputaților se dovedește a fi unul sinuos. Până în prezent, deși a trecut de comisiile de muncă și apărare, s-a împotmolit înainte să ajungă la comisia juridică.

Scrisoare către NATO. „Ți-am fost alături în Bosnia, Irak, Afganistan...”

Se impune să redăm, în rândurile următoare, o scrisoare deschisă redactată de David Gachi, secretarul general al LADPM, adresată partenerilor NATO. „Dragă NATO! Suntem unii dintre aliații tăi... Chiar dacă nu mai suntem în activitate și acum purtăm haina de rezervist, noi ne considerăm aliații tăi, pentru că încă mai avem obligații militare și mai mult ca sigur că, dacă încep valurile dinspre răsărit, o să reîmbrăcăm haina militară și o să punem mâna pe armă, pentru a ne apăra și Țara, dar și pe tine. Știu că îți este cam greu să-ți amintești de noi, dar să știi că ți-am fost alături mulți ani de zile. Și în Bosnia, și în Kosovo, și în Irak, și în Afganistan, cam peste tot pe unde tu aveai nevoie să arăți lumii că ești o forță și că poți impune ordinea și pacea acolo unde îți faci prezența. Cum, nu ne știi? Eram lângă Iosif Silviu Fogărași și Mihail Anton Samoilă când au fost doborâți în Afganistan. Eram lângă Narcis Sonei când a căzut în Kandahar, eram lângă Sandu Valerică Leu când s-a stins în Zabul. Eram lângă toți camarazii noștri care ți-au dat sângele și viața lor. Lină să le fie odihna în Ceruri, acole unde se află... A, acum îți amintești! Spre deosebire de ei, noi și mulți alții ca noi am avut norocul să ne întoarcem acasă. Noi nu ți-am dat viața, dar ți-am dat zile, săptămâni, luni și chiar ani din viața noastră. Ți-am dat dorul de casă și de familii. Ți-am dat neliniștile noastre și nopțile nedormite de gândurile la minele pe care era posibil să călcăm a doua zi și la lunetiștii care oricând ne puteau curma zilele. Ți-am dat nesiguranța noastră, ca tu să o poți transforma în siguranța năpăstuiților pe care îi protejai. Ți-am dat tot ce a trebuit să-ți dăm, ca tu să-ți poți îndeplini misiunile și angajamentele. (...) Sau poate nu ai știut ce se întâmplă cu noi. Nu ai știut că suntem umiliți zilnic de cei împreună cu care ne-ai hotărât soarta și care ne-au trimis să luptăm pentru tine? Nu ai știut sau nu-ți pasă? (...) Dragă NATO, încearcă să-ți întorci privirea și înspre camarazii care ți-au stat cândva alături și cărora ceasul biologic le-a schimbat statutul. Către camarazii tăi, care, în loc să le povestească nepoților despre măreția NATO și despre lucrurile bune făcute de acesta, trebuie să umble prin tribunale ca să-și capete o brumă de drepturi, legale de altfel, trebuie să iasă la mitinguri și pichetări ca să sensibilizeze decidenții în legătură cu incorectitudinea de care dau dovadă față de ei, trebuie să-și caute tot felul de slujbe pentru a rotunji veniturile familiilor”.

După cum afirmam mai sus, reprezentanții LADPM au transmis numeroase adrese atât decidenților din România, cât și celor de la nivelul NATO, prin care au subliniat că pensionarii militari nu doresc privilegii, ci dreptate: la grade, funcții, vechime și condiții de muncă egale, pensii egale, echitabilitate și actualizarea cu regularitate a pensiilor militare și încetarea discriminării sociale pe criteriul vârstei a pensionarilor militari.