Polițiștii se pregătesc să blocheze activitatea. Primul pas: refuză să mai primească dispoziții pe WhatsApp de la șefi!

De mai bine de un an, polițiștii reclamă neaplicarea Legii salarizării. Li s-a promis, pe parcursul acestui an, că vor primi o mică parte din majorarea salarială la începutul lunii iulie. Iată însă că ne aflăm deja la jumătatea lunii august și nici măcar acei câțiva zeci de lei nu au ajuns în buzunarele și pe fluturașii de salarizare ai polițiștilor. Drept pentru care, din nou, precum în toamna lui 2021, organizațiile sindicale s-au unit și au luat atitudine, organizând ample mișcări de protest. Ba chiar se discută despre blocarea activității în Poliție și în penitenciare, dacă va fi nevoie.

Verificări „la sânge” la frontieră, chiar dacă sunt cozi!

Astfel, începând de marți, 16 august, Federația Națională a Sindicatelor Naționale a Polițiștilor și Personalului Contractual, alături de Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor, Sidepol, Europol, Ropol etc, protestează în stradă, în fața instituțiilor Guvernului, dar adoptă și alte forme de protest. „Polițiștii și polițiștii de frontieră sunt hotărâți să treacă la forme suplimentare de protest! Pentru că protestele în stradă nu impresionează Guvernul, care este surd când vine vorba despre problemele lor, polițiștii și polițiștii de frontieră au decis să adopte în perioada următoare și forme suplimentare de protest pentru blocarea activității din sistemul de ordine publică. Astfel, avertismentele vor înlocui amenzile în toate situațiile în care acest lucru se poate realiza, se va refuza efectuarea de ore suplimentare și a sarcinilor neprevăzute în fișa postului, se întrerupe comunicarea cu șefii pe WhatsApp și alte asemenea rețele de comunicare a dispozițiilor, se vor verifica la sânge toate persoanele care trec prin punctele de frontieră, indiferent de aglomerație. Totodată, în eventualitatea reintroducerii stării de alertă, polițiștii și polițiștii de frontieră au anunțat deja că nu se vor mai implica în niciun fel”, au transmis membrii Sindicatului Ropol.

Sacrificați să fie „fraierii de serviciu”?

În asentimentul lor sunt și polițiștii din cadrul Sindicatului Europol, care consideră că angajații din sistemul de ordine publică sunt din nou „sacrificați” în ceea ce privește aplicarea Legii salarizării. „Guvernul României, indiferent de componența coaliției, alege și de această dată să ne onoreze cu promisiuni deșarte, așa cum a făcut-o din luna decembrie 2020 prin emiterea ordonanței austerității în baza căreia am fost desemnați ca fraierii de serviciu pentru care aplicarea celor două tranșe restante din Legea 153/2017 trebuie să suporte amânare. Modul patetic în care personalul din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională este amăgit periodic cu acordarea unor firimituri din drepturile salariale restante care nu acoperă inflația de 14%, în timp ce puterea de cumpărare a scăzut sub nivelul salarial deținut înaintea aplicării Legii salarizării din 2017, a condus la înregistrarea unui val de demisii, ultimele fiind înregistrate inclusiv la nivelul inspectoratelor de poliție județene, care însă nu sunt evidențiate de factorii de conducere din Ministerul Afacerilor Interne pentru a masca în mod intenționat faptul că profesia de polițist nu mai este deloc atractivă”, a afirmat Cosmin Andreica, liderul Europol.

Principalele revendicări trimise Guvernului de către polițiști și polițiștii de penitenciare privesc:

- aplicarea Legii-cadru a salarizării nr. 153/2017, în ceea ce privește Anexele VI și VIII, care fac referire la militarii, polițiștii și personalul contractual din familia ocupațională Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională (lege modificată prin OUG în ultimii doi ani);

- aplicarea discreționară a unor sporuri (de ex.: sporul de risc și suprasolicitare neuropsihică, prevăzut de Legea 153/2017, în cuantumul maxim, de 25%, tuturor beneficiarilor din prezent - polițiștii judiciariști, structuri de investigații criminale, de combatere a criminalității organizate și antidrog, de acțiuni și intervenții speciale, centrele de arest-transfer, criminaliști etc. -, este acordat în procente infime, prin raportare la riscurile profesionale și complexitatea muncii);

- actualizarea normei de hrană în funcție de indicii prețurilor de consum stabiliți de INS;

- regimul juridic discreționar al pensiilor militare de stat și altele.