Apneea de somn se caracterizează prin pauze respiratorii

176
Apneea de somn se caracterizează prin pauze respiratorii - fond-apnee-1707310647.jpg

Articole de la același autor

Apneea de somn obstructivă (SAHSO) este una dintre cauzele medicale cele mai frecvente ale somnolenței diurne și este una dintre cele mai importante afecțiuni medicale identificată în ultimii 50 de ani. Sindromul de apnee/hipopnee de somn obstructivă, cum i se mai spune, reprezintă o cauză majoră de morbiditate și o cauză semnificativă de mortalitate.

Boala este produsă de închiderea parțială sau completă a căilor aeriene superioare (orofaringe) în timpul inspirației, punctată de scurte perioade de trezire din somn care termină episoadele de apnee. Potrivit dr. Bogdan Ciubotariu, factorii de risc sunt: obezitatea și mandibula sau maxilarul scurtat anatomic. De asemenea, hipotiroidismul și acromegalia sunt boli sistemice asociate cu SAHSO. La pacienții cu risc, somnul destabilizează structura căilor aeriene superioare, determinând obstrucția parțială sau completă a nazofaringelui, orofaringelui sau a ambelor. Situația în care respirația este diminuată, dar nu se produce apneea, se numește hipopnee obstructivă în somn.

„Apneea de somn centrală (ASC) se caracterizează prin pauze respiratorii în timpul somnului legate de absența efortului respirator. Aceasta apare, de obicei, la pacienții cu insuficiență cardiacă sau accident vascular cerebral. Principalii factori de risc sunt cei anatomici și sunt reprezentați de: obezitate (constă într-un indice de masă corporală mai mare de 30); orofaringe cu calibru îngustat, mai ales din cauza retrognației, macroglosiei (limbă cu dimensiuni crescute), amigdalelor hipertrofiate, îngroșării pereților laterali ai faringelui sau țesutului adipos parafaringian; cap de formă rotundă; guler la cămașă cu diametru de peste 45 de centimetri. Mai există și alți factori de risc, cum ar fi perioada de după menopauză, consumul cronic excesiv de alcool sau de sedative”, a precizat medicul.

Aproximativ 25-40% din pacienții cu apnee de somn prezintă un istoric familial, indicând o legătură cu controlul nervos intrinsec al respirației sau cu structura faringiană intrinsecă. Cu cât numărul de membri ai familiei afectați de această boală este mai mare, cu atât probabilitatea de apariție a SAHSO este mai crescută. Cert este că apneele și hipopneele sunt cauzate de închiderea căilor respiratorii prin aspirare, în inspirații, în timpul somnului. Acestea apar deoarece mușchii dilatatori ai căilor aeriene superioare, ca toți mușchii striați, se relaxează în timpul somnului. La pacienții cu SAHSO, mușchii dilatatori nu reușesc să se opună presiunii negative din căile respiratorii în timpul inspirației. Defectul primar nu este la nivelul musculaturii căilor respiratorii superioare, care funcționează normal la pacienții cu SAHSO la trezire. Acești pacienți au căi respiratorii superioare deja îngustate în starea de veghe, dar, când sunt treji, mușchii dilatați ai căilor respiratorii au activitate crescută, care asigură permeabilitatea acestora. Oricum, în timpul somnului, tonusul muscular scade și căile respiratorii se îngustează. Sforăitul poate începe înainte de ocluzia căilor respiratorii și apare apneea. Apneele și hipopneele se termină în timpul trezirilor scurte din somn. Această trezire este uneori prea subtilă pentru a fi vizibilă pe electroencefalogramă, dar poate fi detectată prin accelerarea cardiacă, creșterea presiunii sangvine sau creșterea tonusului simpatic. Trezirea conduce la revenirea tonusului mușchilor dilatatori ai căilor aeriene superioare și astfel permeabilitatea căilor aeriene este reluată.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.3468 secunde