Vii cu o boală și pleci cu alta! Sute de infecţii nosocomiale, în județul Constanța

Având în vedere numărul mare de infecții înregistrat în judeţul nostru, de la începutul anului şi până în prezent, am încercat să aflăm cum gestionează această situaţie spitalele constănţene şi ce măsuri se iau pentru reducerea lor.

Cum am menţionat deja, cele mai „populare” bacterii, care au generat, în 2024, cel mai mare număr de infecţii instraspitaliceşti, sunt stafilococii, E. coli, Klebsiella, Clostridium Difficile. Din păcate, toate sunt extrem de periculoase, susţin specialiştii, şi pot cauza decese. În general, evoluţia unei infecţii cauzate de o astfel de bacterie depinde de nivelul de imunitate al celui afectat. În plus, sunt anumite categorii de pacienţi care sunt mult mai expuse riscului.

Principala infecţie care le-a dat mari bătăi de cap medicilor de la Spitalul Municipal Medgidia este cea cu bacteria Clostridium Difficile. Se pare că sporii acesteia supravieţuiesc în mediul acid gastric, ajung în intestinul subţire şi colonizează tractul digestiv inferior, la nivelul căruia produc două toxine principale ce iniţiază o serie de evenimente care distrug integritatea barierei epiteliale intestinale, producând diaree şi formarea de colite pseudo-membranoase. Infecţia se transmite pe cale digestivă, iar bacteria este prezentă în materiile fecale ale pacienţilor. În ceea ce privește transmiterea, aceasta se poate face în mod direct, de la un pacient la alt pacient, sau de la un purtător asimptomatic, care poate fi un aparţinător sau chiar un cadru medical, prin contact cu mâinile murdare. O altă modalitate de transmitere este prin contact direct cu obiecte contaminate, inclusiv telefoane mobile, aparatură medicală folosită în comun sau suprafeţe pe care este prezentă bacteria.

Clostridium Difficile, bacteria cea mai des întâlnită în unităţile sanitare

Potrivit directorului Spitalului Municipal Medgidia, dr. Dorel Oprea, pentru reducerea infecțiilor, unitatea sanitară face ce i s-a cerut de la Direcția de Sănătate Publică. „La noi apar destul de des cazurile de Clostridium, pentru că se exagerează cu antibioticele. În rest, nu am avut mari probleme cu nosocomialele. Totuşi, este o mare problemă cu acest tip de infecţii în România şi, din punctul meu de vedere, nu se face ce trebuie, pentru că ar costa prea mult. De exemplu, de curând, am fost cu un pacient la Viena, dar înainte de internare, acolo ni s-au recoltat toate probele necesare, şi mie, şi bolnavului. Doar în acest fel îţi poţi da seama dacă bolnavul respectiv a contractat infecţia în spital sau a venit cu ea de acasă. Pe de altă parte, mai e o problemă pe care nu înţeleg de ce nu o sesizează toţi managerii de spitale. Ni se cer nişte lucruri, dar nu primim bani pentru lucrurile respective. Bugetul unui spital este cel stipulat în contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate, sponsorizări şi venituri proprii. De exemplu, numai mopurile preimpregnante sunt foarte scumpe, iar spitalul este mare”, a declarat managerul, pentru „Cuget Liber”.

Potrivit asist. Roxana Mitu, de la Spitalul Municipal Mangalia, „dacă am zice că nu avem infecţii de acest gen, am minţi”. Medicul a precizat că şi ei iau toate măsurile necesare, în sensul că se folosesc biocidele şi dezinfectantele necesare, se fac nebulizări, se fac verificări permanente ale stării de curăţenie. „Anul acesta, spitalul a înregistrat 28 de astfel de infecţii nosocomiale. Noi le declarăm întotdeauna. Nu sunt mai multe ca de obicei, dar nici nu sunt toate ale noastre. Noi declarăm inclusiv infecţiile de la alte spitale. Sunt situaţii când pacienţii s-au externat din alte spitale şi apoi s-au reinternat la noi. În ultima perioadă, ne-am confruntat mai mult cu Clostridium Difficile. Este vară şi, probabil, la terase nu se dezinfectează cum trebuie grupurile sanitare, iar sporii rămân pe suprafeţe chiar şi luni de zile. Ar trebui să se dezinfecteze totul cu cloramină”, a declarat medicul.

La Spitalul Orăşenesc Cernavodă, directorul ec. Marius Sponoche ne-a declarat că ei nu au foarte multe infecţii nosocomiale. „Noi ce avem sunt retururile de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, unde, din păcate, sunt cele mai multe cazuri. Unii pacienţi internaţi mai sunt trimişi acolo, apoi sunt retrimişi înapoi, din lipsă de locuri. Am avut câteva cazuri cu Clostridium. Nu este nimeni de vină, dar aceasta este situaţia. Nu facem altceva decât să dezinfectăm, să facem tot ce trebuie. Pe scurt, nu se pot lua alte măsuri decât de a păstra curăţenia şi nimic mai mult. În acelaşi timp, avem nişte protocoale de lucru, impuse de medicul epidemiolog, pe care le respectăm în totalitate”, a adăugat managerul.