Sistemul sanitar românesc, pregătiri pentru situaţii de criză şi război. "La Spitalul CFR din port avem buncăr"

Iată ce spune Arafat despre această situație: „Dacă UPU-rile sau dacă spitalele civile, în caz de conflict, vor primi pacienți, este normal. Toată Europa, toată lumea vede acest lucru, că militarii, dacă sunt răniți, vor ajunge la un moment în spitalele civile. Nicio țară n-are spitale militare cu toate specialitățile, care să acopere nevoia militarilor. Așa că orice spital civil va ajunge în final să primească, posibil, răniți, militari sau civili. Se lucrează peste tot pentru pregătirea sistemelor sanitare din țările membre NATO pentru a face față unei eventuale situații de conflict. Chiar dacă toată lumea spune că acest lucru este foarte puțin probabil și că nu trebuie să ne speriem, da, așa este, dar a fi pregătit este un lucru obligatoriu. Recent, am luat un proiect de 96,5 milioane euro pentru crearea unui stoc medical și de detecție și de monitorizare pe partea de chimic, biologic și radio-nuclear. Un stoc pe care noi îl creăm în România în numele Uniunii Europene și sunt alte țări ca noi care au luat astfel de sume ca să facă aceleași lucru, acestea crescând nivelul de pregătire”.

Am încercat să luăm legătura, pe plan local, cu câţiva manageri de spitale, să vedem ce ar schimbări ar trebui să facă în cazul unei situaţii de criză majoră, în cadrul unităţilor sanitare pe care le conduc.

Secţiile vor fi reorganizate, în conformitate cu situaţia de criză

Directorul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa, ec. Ionuţ Cornel Ionescu, ne-a declarat că, deocamdată, nu au primit nici o instrucţiune în acest sens, de la Ministerul Sănătăţii, cu ce ar trebui să facă şi ce nu. „Sunt convins că vom primi instrucţiuni şi vom şti cum să ne organizăm, de la DSU, cu câte paturi, dacă va trebui să renunţăm la anumite secţii sau să avem, poate, mai multe paturi de terapie intensivă, să extindem Urgenţa. Când vom afla ce avem de făcut, vom face ce ni se solicită, vom vedea de unde luăm mai multe paturi pentru terapie intensivă, dacă va fi necesar, dacă vom crea o zonă de recuperare şi nu numai. Nici pacienţii cronici nu trebuie ignoraţi, pentru că şi ei au nevoie de tratament. Poate se ia, de exemplu, Spitalul Clinic Căi Ferate Constanța, poate se reorganizează acesta sau alte unităţi ori ne mutăm noi cu o parte la Spitalul CF Constanţa ori se va opta pentru alte soluţii. În funcţie de specificul fiecărei zone, eu cred că se va alege o strategie, pe care să o punem în aplicare”, a declarat managerul, pentru „Cuget Liber”.

La rândul său, dr. Iuliana Botezatu, directorul Spitalului Clinic Căi Ferate Constanța, este de părere că aceste pregătiri în caz de război sunt necesare, la fel cum s-au făcut, până acum, şi cu planurile pentru prevenirea situaţiilor de urgenţă. „Avem exerciţii, avem priorităţi, iar când spun acest lucru mă refer la stocurile de materiale şi dotări. Celelalte priorităţi se referă la asigurarea utilităţilor, în regim continuu. De exemplu, se opreşte apa, curentul- noi avem rezervoare funcţionale de apă, avem generator de curent, avem circuite noi, sistem de alarmare, evacuare şi stingere de incendii. Rezervoarele de apă au patru tone şi pot ajunge aproximativ o săptămână. În plus, avem la clădirea din port şi un buncăr, care a fost reabilitat”, a precizat aceasta.

La Spitalul Municipal Medgidia, directorul unităţii sanitare, dr. Dorel Oprea, a subliniat că orice spital poate fi pregătit pentru astfel de situaţii, doar că patologia se va schimba, vor predomina patologia traumatică, plăgile împuşcate, situaţii în care spitalele nu prea au experienţă, dar chirurgii se vor adapta. „Eu cred că orice spital are tot ce îi trebuie. Se vor schimba doar circuitele, nu vor mai interna, de exemplu, gripele şi vor predomina cazurile pe Ortopedie, Chirurgie, Neurochirurgie. Activitatea celorlalte secţii s-ar restrânge, dar patologia se va modifica semnificativ, către traumatologie”, a adăugat managerul.