Jurnalistul israelian, cu origini constănțene, Dorian Galbinski s-ar întoarce acolo unde s-a născut

„De ce este invitatul nostru atât de special? Pentru că domnul Galbinski s-a născut în Constanța, la Mihail Kogălniceanu, acolo unde familia acestuia s-a refugiat în timpul bombardamentelor din 1944. Și-a trăit copilăria și tinerețea la Constanța, unde a urmat Liceul «Ana Ipătescu», actual «Mihai Eminescu». Apoi, a fost student la Iași pentru un an de zile, la Facultatea de Istorie, după care a emigrat în 1965 în Israel, unde a trecut și prin Războiul de șase zile, după care a dat un concurs la BBC și a devenit, în 1970, reporter BBC și și-a făcut o carieră impresionantă la cel mai cunoscut post de radio din Europa”, a precizat Daniel Citirigă.

Lect. univ. dr. Ada Codău a mărturisit că, încă de când a citit cartea, și-a dorit să se întâlnească, măcar o dată, cu Dorian Galbinski. A simțit că autorul, prin cartea sa, ține cititorul aproape și îl invită în lumea lui, prin ceea ce povestește. „Când am scris pentru prima dată despre cartea domnului Galbinski, în urmă cu aproximativ un an și jumătate, la mine pe pagina de Facebook mi-am exprimat, la finalul textului, o dorință. Am spus că îmi doresc să beau, la un moment dat, o cafea cu acest om. Eram convinsă că nu mă voi afla într-un context care să îmi permită să-l cunosc, cu atât mai puțin să beau o cafea cu dumnealui. Dar asta era dorința mea și așa am scris. Pentru că m-am simțit, pe tot parcursul acestui volum de memorii, un complice fidel al rememorării vieții sale. Am fost un cititor avid, extrem de curios, entuziast, care a intrat în viața unui om fără nicio rezervă, am simțit eu. În copilăria, în adolescența, în tinerețea lui, anii de maturitate, în momentele de împlinire și în cele mai puțin fericite. Domnul Galbinski este extrem de generos cu cititorii săi. Ne-a oferit acces la o poveste deloc romanțată, care cartografiază nu doar o lume, ci mai multe, în trei țări diferite, în contexte socio-politice deloc asemănătoare între ele. În plus, ne-a făcut cadou, prin acest volum de memorii, accesul la lumea sa interioară, care mie mi s-a părut o țesătură extrem de bogată de gânduri, decizii, frământări și sentimente”, a descris, în discursul său, lect. univ. dr. Ada Codău.

„Încă o dată, m-ați făcut să mă simt foarte emoționat”

În mesajul său, autorul a mărturisit că, de când a apărut cartea, nici acum nu s-a obișnuit cu succesul pe care îl are. „Încă o dată, m-ați făcut să mă simt foarte emoționat. Cei care au citit cartea știu că toată viața mea am conversat cu piticul din capul meu. Unii conversează cu Dumnezeu, alții cu în alte reguli, eu am un pitic în creier cu care mă cert, mă sfătuiesc și așa mai departe. Și acum piticul mi-a zis: «Poate ar trebui și tu să cunoști autorul acestui volum, poate merită». De câte ori aud că se vorbește despre mine și despre cartea mea, nu îmi vine să cred că este vorba despre mine. Cartea a apărut în 2021, deci sunt peste doi ani și tot nu mă pot obișnui cu succesul relativ pe care pare să-l aibă. Cei care au citit cartea au văzut că am adunat identități. Bunicii din partea tatălui au venit din Basarabia. Tatăl meu, fratele lui și cele două surori s-au născut toți în Basarabia. Ei au venit în România prin 1928, într-o căruță cu doi cai, în care cel mai de preț bun al lor era o saltea. Au venit și s-au stabilit la Constanța.

În perioada studiilor, m-am gândit: Ce fac eu aici cu facultatea? De fapt, acolo învățam istorie și civilizație franceză. Mă gândeam că jumătate din populația Israelului vorbește franceză. Când vine vorba de istorie, oriunde scormonești aici în nisip, găsești relicve. Toți foștii șefi de Stat Major ai Israelului aveau acasă aproape muzee întregi de piese istorice. Zic: Nu mă mai întorc la facultate”, a declarat Dorian Galbinski, în cadrul evenimentului de lansare.