Povestea cămășilor dobrogene cu altiță. "Ele reprezintă trecutul, prezentul și viitorul nostru"

33203

Articole de la același autor

La data de 21 iunie 2022 a fost promulgată și publicată în Monitorul Oficial legea pentru instituirea zilei de 24 iunie ca „Ziua Iei”, iar la 1 decembrie 2022, în cadrul celei de-a 17-a sesiuni a Comitetului Interguvernamental al UNESCO pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, IA românească a intrat în patrimoniul UNESCO. Ziua de 24 iunie coincide cu Sărbătoarea Sânzienelor, aluzie la faptul că, în tradiția noastră populară, acestea erau îmbrăcate în ii.



Pentru a celebra Ziua Iei, în Constanța vor fi organizate, în acest weekend, o serie de manifestări, având ca inițiatori pasionați ai tradițiilor dobrogene.

„10 ani de Ziua Universală a Iei în Constanța” este titlul sub care profesorul pentru învățământ primar Liliana Sumănaru, artistă, voluntar, creator de „Amintiri dobrogene”, și-a dorit să organizeze ediția de anul acesta, una deosebită, o întâlnire între prieteni iubitori de ie, la care nu se percepe taxă de participare. „Timp de 10 ani, ia a devenit un adevărat fenomen și a reușit, treptat, să formeze o comunitate autentică și în Constanța. În data de 24 iunie, toți copiii și părinții acestora sunt invitați să se îmbrace în ie sau în bluză albă și să celebreze alături de noi Ziua Universală a Iei”, transmite Liliana Sumănaru. Evenimentul, organizat în parteneriat cu Camera de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța, va avea loc la Zoom Beach, în intervalul orar 11 – 14, iar tema propusă de comunitatea „La Blouse Roumaine” pentru 2023 este Zânele României.


Intrați în povestea zânelor care vă așteaptă să le descoperiți: Zâna Munţilor, Zâna de Piatră, Zâna Codrilor, Zâna Zorilor, Zâna Apelor, Zâna Florilor, Magdalina, Chira, Chiralina, Mândra, Muşlina, Rujuleana, Rozuna-Doamna Florilor, Zâna-Rujalina, Mărgărita-Înălbita și câte și mai câte, că de n-ar fi, nu s-ar povesti.



Programul include un atelier de împletit coronițe din flori, o prezentare de ii ale cărei protagoniste vor fi fetițe, de la cea mai mică păstrătoare de tradiții până la cea mai mare iubitoare, și câteva surprize muzicale din partea Centrului Cultural Județean ”Teodor T. Burada”.

Anul acesta, juriul format din partenerii prezenți la eveniment va alege „Zâna Mării”, care va primi un premiu din partea sponsorilor.

Fiecare copil vine însoțit și va fi supravegheat de către părinte. Scopul acestui eveniment este de a promova cultura și tradițiile populare românești în rândul tinerilor.

Între obiective se numără cultivarea interesului comunității locale pentru artă, tradiție și menținerea obiceiurilor populare; transmiterea către generația tânără a ideii de păstrare a identității culturale românești. Rezultatele scontate sunt creșterea interesului pentru păstrarea tradițiilor și obiceiurilor populare.



Șezători ca altădată, cu membrele Asociației „Cusături dobrogene”

De asemenea, Muzeul de Artă Populară Constanţa organizează, în perioada 23 - 25 iunie, manifestarea „Ziua Universală a Iei”. Pentru eveniment, membrele Asociaţiei „Cusături dobrogene” din Constanţa pregătesc mai multe demonstraţii de lucru, organizate după modelul şezătorilor de altădată.

Asociația „Cusături dobrogene” este o comunitate bine închegată, de oameni pasionați de artă care au, în fiecare zi, curiozitatea de a afla mai multe despre prelucrarea unei cămăși cu altiță și despre originea acesteia. Pasiunea pentru ii este lucrul pe care îl au în comun membrele asociației. Am stat de vorbă cu președintele asociației „Cusături dobrogene”, Eugenia Catargiu, care ne-a spus mai multe despre activitățile pe care le realizează echipa, despre tehnicile folosite la crearea unei cămăși și elementele esențiale ale acesteia. „Pasiunea noastră este de a face cămăși tradiționale plecând de la studiul cămășilor vechi, pe care le-am văzut în muzee în primul rând, pentru că asta a fost prima sursă, sau în colecții private. Am aniversat Ziua Iei în diverse maniere. Ori că am participat, aici, alături de cei care au mai organizat Ziua Iei din 2015 încoace. Prima dată, în 2015, am participat cu fete pe biciclete cu ie și a fost așa un traseu, o plimbare. Dacă vrei să o porți, trebuie să studiezi cromatica, simbolistica, croiul, mai exact cămașa în ansamblu și apoi tehnicile prin care se creează”, ne-a spus Eugenia Catargiu.





„Nu am avut posibilitatea să învățăm de la mame sau bunici”


În zona Dobrogei, această cultură a cămășilor tradiționale este demult uitată. „Nu am avut posibilitatea să învățăm de la mame sau bunici. Ne-am apucat târziu de cusut, bunicile noastre nu mai trăiau la momentul în care ne-am apucat de cusut. M-au învățat, copil fiind, să cos o muscă și am mai învățat și la școală că am prins generațiile când se făcea lucrul manual, dar nu pot să spun că aici am învățat să cos o cămașă. Acum, la maturitate, datorită redescoperirii cămășii, evident că a trebuit să cercetăm și să înțelegem cum s-au cusut aceste cămăși și ce tehnici s-au folosit.

În zona Dobrogei, s-a renunțat demult la portul popular. Zestrea femeii nu mai constă în cămăși, pentru că, în Dobrogea, hainele orășenești erau la ordinea zilei. În alte zone, unde dezvoltarea a fost mai lentă, inclusiv în momentul acesta, mai sunt femei care mai au război în casă.



Majoritatea dintre noi suntem dobrogene. Cămașa de Dobrogea este mai simplă, deși nu este mai puțin frumoasă decât alte cămăși din țară, doar că, din punctul nostru de vedere, este mai greu de realizat, pentru că nu se mai găsește pânza. Este o pânză specifică, specială, mai subțire. Nu se mai găsește firul de bumbac cum se făcea la momentul respectiv și de calitatea acelui fir. Multă lume consideră că, dacă pui cămașă la blugi, ești îmbrăcat în port popular. Nu-i chiar așa. Este o evoluție a vremii actuale. Nu este prea fericită, dar asta e situația. Nu poți impune nimănui să poarte o cămașă pe care să o coasă singur. Evident că cine își apreciază munca își dorește să fie dusă până la perfecțiune”, a mai explicat președintele asociației.



„Un singur om nu are cum să cuprindă toată informația”

Eugenia Catargiu a mai punctat cât de important este ca membrele să aibă întâlniri constante în care să se sfătuiască. „Noi, ca asociație, ne întâlnim în șezători și ne sfătuim. Informația este foarte vastă și se îmbină cu istorie, cu geografie, cu antropologie, cu arhitectură. Nu ai cum să le recuperezi pe toate dacă vrei să le studiezi și să le înțelegi. Și atunci, evident că fiecare are raportul ei. Fiecare membru caută altfel, pentru că fiecare află și fiecare împărtășește ce știe. Acesta este, practic, rostul și norocul faptului că ne întâlnim, că suntem o comunitate. Și nu suntem numai o comunitate la nivel de Constanța, ci la nivel național. Ne întâlnim inclusiv și cu alte șezători din alte zone, din alte localități ale țării. Împreună organizăm toți un eveniment în care avem ocazia să împărtășim, să schimbăm idei”, a explicat aceasta.



„Pe măsură ce studiezi o cămașă, vei înțelege câte secrete și tradiții poate să ascundă”

La fel cum, în trecut, femeile aveau la îndemână, mereu, furca de tors, și Eugenia Catargiu are obiectele de lucru peste tot unde merge. Mai ales la drum lung, preferă să coasă sau atunci când, pur și simplu, nu are altceva de făcut și preferă activitatea în loc să privească pe telefon sau la televizor. Ne-a povestit, puțin, cum erau valorificate aceste activități în trecut și ce semnificații le atribuiau oamenii, pentru ca, astăzi, noi să le cercetăm și să le aflăm din generație în generație. „Pe măsură ce studiezi o cămașă, vei înțelege câte secrete și tradiții poate să ascundă. Sunt semnificații ale familiei, ale soarelui sau ale păsărilor care protejau sufletul și îl conduceau pe drumul de dincolo. Și, până la urmă, cămașa este o piesă din gospodăria țărănească”, a încheiat Eugenia Catargiu.

Dacă ar fi să regrete ceva, aceasta ne-a spus că își dorește ca șezătorile să nu se mai desfășoare în mediul urban, ci la sate, cum era pe vremuri. Iar promovarea mai intensă a activităților de acest fel, cu care tradiția românească se identifică, ar fi de bun augur pentru efortul depus constant.





Laura Diaconu: „Am selectat cămăși care să onoreze Ziua Iei”

Până la sfârșitul acestei luni, la Muzeul de Artă Populară din Constanța puteți vizita expoziția de cămăși tradiționale „Comoara de acasă” a cunoscutei colecționare de piese autentice de port popular Laura Diaconu, prilej cu care puteți admira cele mai frumoase cămăși din diverse zone etnografice, precum Vâlcea, Bacău, Olt, Mehedinți, Banat, Lăpuș, Huedin, Bihor, Hațeg, Țara Bârsei, Țara Oltului și, nu în ultimul rând, Muscel - o zonă cu o încărcătură artistică deosebită când vine vorba de piesele de port popular.

Laura Diaconu, avocat de profesie și pasionată de arta tradițională, deține o colecție impresionantă și valoroasă, formată din sute de piese autentice de port popular adunate cu trudă din întreaga țară, și dorește să le prezinte publicului constănțean.




„Am selectat cămăși care să onoreze Ziua Iei, pe care o sărbătorim pe 24 iunie", mărturisește avocata Laura Diaconu. Aceasta împărtășește cu sinceritate: „Este ușor să vorbesc despre mine, dar e greu să vorbesc despre cămășile mele. Ele reprezintă trecutul, prezentul și viitorul meu. Mama mă îmbrăca cu ele la serbările școlare și, conștientă sau nu, mi-a insuflat dragostea pentru aceste piese vestimentare".


Deţine în palmares cinci expoziţii, dintre care două la Timişoara, la Muzeul Satului Bănăţean, una la Cluj, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei, alta la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, Chişinău şi încă una la Constanţa, tot la Muzeul de Artă Populară.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.6174 secunde